O intrebare extrem de actuala in Romania zilelor noastre si care mi-a fost ridicata de discutiile recente privind reducerea concediului de maternitate. Probabil ca intrebarea completa este: ce inseamna sa fii mama in Romania? Am constatat ca reactiile majoritatii femeilor la reducerea concediului de maternitate sunt vehemente si la extreme, intre
ai facut copilul, treci si munceste ca sa poti sa-l intretii
si
sunt mama, deci serviciul nu exista.
Altfel spus sau sunt femeie sau sunt mama, ca si cum cele doua s-ar exclude. Semn ca mama, sentiment matern nu sunt percepute, intelese in semnificatia lor fireasca, naturala.
Am sa aduc cateva elemente din psihologia maternitatii care sper sa contribuie la o intelegere mai profunda a ceea ce inseamna mama, sentiment matern.
A fi mama se traduce prin a naste, a avea un copil.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
A naste un copil. Cel mai simplu lucru din lume, doar copiii se nasc dintotdeauna. Asa sa fie?
Pentru a se naste un copil este nevoie, mai intai de o femeie si un barbat. Si de dorinta de copil a amandurora. Dorinta fara de care un copil nu s-ar naste niciodata, la om reproducerea nefiind un act pur biologic. Dorinta de copil care pentru fiecare din cei doi poate insemna fie o datorie de viata fata de parintii care le-au dat viata, fie dorinta de nemurire, fie a-si retrai propria copilarie, fie a fie egal cu mama sau tata, fie un imperativ social, fie creatie, fie…
Un barbat si o femeie. Un barbat care va fi tata; o femeie care va fi mama.
Inainte de a fi mama, la inceput a fost copilul, apoi fetita si femeia. O intreaga evolutie si dezvoltare biologica, dar si psihica. La om maternitatea psihica se construieste pas cu pas, inca din momentul nasterii, trecand prin diferite stadii. Caracteristic este ca aceasta dezvoltare nu este nici liniara si nici omogena. Ea se face cu suisuri, coborasuri, opriri sau intoarceri din drum. Altfel spus, o intreaga istorie de nevoi, dorinte, asteptari mai mult sau mai putin satisfacute, conflicte mai mult sau mai putin rezolvate in relatia cu parintii, in special cu mama si ramase in inconstient. Si care toate vor reveni in prim planul vietii afective al femeii, atat in timpul sarcinii, cat si al nasterii, si in primele luni de viata ale bebelusului. Si care vor influenta relatia ei cu copilul, inca din timpul sarcinii. Copilul este locul in care mama, dar si tatal isi vor proiecta propria lume psihica. Ceea ce va avea un cuvant greu de spus si efecte dificil de prevazut in dezvoltarea psihica a copilului.
In special nasterea, prin realitatea sa, pune femeie in fata realitatii vietii sale psihice din cele mai ascunse unghere ale fiintei sale. Este foarte important de precizat ca pe langa nasterea sa fizica, orice fiinta umana are nevoie si de nastere psihica. Adica, asa cum corpul trebuie ajutat sa se adapteze realitatii fizice, psihicul trebuie ajutat sa se adapteze realitatii psihice, rezonantei afective a biologicului. Pentru un copil nou-nascut, lumea nu are sens, nu intelege nimic din ce i se intampla si asta il sperie teribil, are sentimentul de a fi sfasiat in bucati. Iar sensul nu se poate construi decat intr-o relatie si in timp.
Iata ca a naste si a fi mama nu se dovedesc a fi chiar cel mai simplu lucru din lume. Si cel mai bine se vede asta atunci cand intalnim dificultati materne. Sunt acele situatii, si nu sunt rare, in care sentimentele materne nu se manifesta in intregime. Mama doreste sa-si exprime acest sentiment, dar nu poate, desi sufera foarte mult ca nu se poate simti mama. Nu este ceva anormal si nici iesit din comun. Problema poate fi mai mult sau mai putin grava, ascunzand in general griji, obstacole pe care mama nu ajunge sa le identifice si sa le recunoasca, dar este intotdeauna trecatoare. Trebuie doar ca aceste dificultati sa fie recunoscute si ca mama, dar si tatal sa fie insotiti pentru a depasi aceasta situatie si a-si intalni cu adevarat copilul. In Romania despre dificultati materne nu se vorbeste, nu intereseaza pe nimeni oficial. Dar, in schimb, ele vorbesc prin numarul ridicat de copii abuzati, maltratati, cresterea numarului de avorturi, cresterea cazurilor de copii care sufera de tulburari psihice. Si, poate si in masuri ca cea de reducere a concediului de maternitate si in lipsa de reactie a mamelor.
As vrea sa va propun, inainte de a incheia, un exercitiu: incercati sa inchideti ochii, sa va lasati mintea libera si relaxata. Apoi, ganditi-va ca sunteti pe un drum spre inceputul vietii dumneavoastra si ca in acel moment, va intalniti mama. Care este primul cuvant, gand sau imagine care va vine in minte, ce i-ati spune prima data mamei dumneavoastra? E un posibil raspuns personal la ce inseamna a fi mama.
Am incercat sa ridic cortina acestei minunate, enigmatice, complexe si dificile scene a maternitatii psihice.
In final, as vrea sa spun ca un copil inseamna, in esenta, miracolul vietii. A fi mama inseamna a asigura ca acest miracol al vietii, Erosul sa triumfe.
Foarte interesant articolul si tema! Foarte frecvent am intalnit cliseul acesta ca maternitatea este un instinct si se declansaza instantaneu. De aici si neputinta de a intelege si aborda dificultatile materne de care vorbeste Carmen.
Ce am observat eu ingrijorator in ultimul timp este ca multe mame se intorc la job inainte de implinirea varstei de un an a copilului, fie din cauza dificultatilor financiare, fie motivand ca altfel isi uita meseria. In situatiile acestea, copilul are cel mai mult de pierdut, desigur.