Crizele sunt generatoare de haos, de dezordine, ele duc la degradarea raporturilor sociale şi a celor interpersonale. Societatea este tentată să atribuie aceste cauze unei permisivităţi sau unui laxism prezent anterior în societate şi să reacţioneze printr-o întărire a controlului şi a sancţiunilor, riscând să accentueze clivajele existente atât în sânul populaţiei, cât şi în relaţiile cu exteriorul. Oamenii sunt reduşi din ce în ce mai mult la condiţia de consumatori, luptându-se cu paradoxurile societăţii (hiperconectaţi şi izolaţi totodată), cu dispariţia cadrului organizat şi a reperelor, dezorientaţi de supralicitarea imaginii, a vizualului. Unii dintre ei se refugiază în artificiul narcisismului, adoptă conduite agresive, adictive, sau cad în depresie şi n-o mai pot depăşi.
Încercând să abordeze a priori criza dintr-o dublă perspectivă, cea a modului subiectiv în care este percepută de indivizi şi cea a marilor răsturnări produse în contextul social, autorii volumului Psihosociologia crizei s-au adresat unor specialişti recunoscuţi din domeniul psihologiei sociale şi din cel al sociologiei clinice, cerându-le să clarifice la nivel teoretic, dar şi făcând trimitere la activitatea lor practică în domeniul psihosociologiei, noţiunea de criză, aşa cum se conturează ea în urma cercetărilor întreprinse.
Orice criză este spontană, neprevăzută şi atinge în profunzime şi în ansamblu unitatea vizată, într-atât încât transformările produse pun sub semnul întrebării însăşi identitatea unei structuri, fie ea individuală sau socială. Funcţionarea obişnuită a mecanismului este pusă în dificultate, regulile care o fixau devin ineficiente şi riscă să fie anulate. Criza determină alternanţe de violenţă şi de depresie în toate registrele vieţii psihice şi sociale. Ea este semnul unei schimbări care ne apare simultan ca formă de eşec şi posibilitate de inovare, durata şi sfârşitul ei rămânând neclare.
Ţările din Est se confruntă, de peste o jumătate de veac, cu o gravă criză de identitate. Despărţite, după război, de identitatea europeană, incapabile să se plieze total pe noua identitate ce li se oferise atunci, din nou în dificultate după schimbările din 1989, când au constatat falia adâncă ce le desparte de vechile democraţii europene, acestea se găsesc într-o cursă continuă de refacere şi refondare. E o criză a reperelor, a referinţelor şi clivajelor politice, a legăturilor sociale, a reprezentării politice, a identităţii simbolice. Criza personală de identitate îşi are, fără îndoială, fundamentul în criza socială. Poate mai mult decât Apusul, Estul e marcat de o criză a militantismului, aflat acum în pană, fără repere civice, fără cauză, fără partide de masă care să coaguleze. Şi, desigur, o criză a angajamentului partizan, altădată motorul sistemelor sociale din Est.
Coordonatorii: Adrian Neculau, Profesor la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași; Jacqueline Barus-Michel, Profesor, Laboratoire de Changement Social, Universitatea Paris 7.
Autorii: Max Pagès, Profesor la Universitatea Paris 7; André Lévy, Profesor la Universitatea Paris 13; Jean-Philippe Bouilloud, Profesor la ESCP-Europe şi la Laboratoire de Changement Social, Universitatea Paris 7; Alexandre Dorna, Profesor la Universitatea din Caen; Lilian Negura, Universitatea din Ottawa; Cătălin S. Mamali, Loras College, SUA; Septimiu Chelcea, Profesor la Universitatea din București; Lavinia Betea, Universitatea de Vest din Arad; Natalia Cojocaru, Universitatea de Stat din Republica Moldova.
Cuprins:
Prefaţă
Lupta împotriva riscurilor mondiale şi psihosociologia
Max Pagès, (trad. Liliana Cora Foşalău)
Criza ca obiect al psihologiei sociale clinice
Jacqueline Barus-Michel, (trad. Liliana Cora Foşalău)
Despre implicarea intelectualului în politică
André Lévy, (trad. Liliana Cora Foşalău)
Omul în faţa crizei: un neputincios care visează?
Jean-Philippe Bouilloud, (trad. Liliana Cora Foşalău)
Faţă în faţă cu criza societală
Alexandre Dorna, (trad. Liliana Cora Foşalău)
Criza ca modus vivendi al întreprinderilor hipermoderne şi intervenţia psihosocială
Lilian Negura
Crizele din Est şi psihosociologia
Adrian Neculau
Autoamăgirea motivată ideologic, ura de sine şi ura faţă de ceilalţi: represia freudiană în comunism şi post-comunism
Cătălin Mamali, (trad. Iulia Lazăr şi Emilia Pascal)
Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiţă psihosociologică
Septimiu Chelcea
Criza politicului la finele regimului comunist şi efectele sale în tranziţie
Lavinia Betea
Gestaţia sociopsihologică a unui protest durabil: referenţiale şi discursuri paralele
Natalia Cojocaru
