Şi pentru că tot sunteţi aici…
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Pai cum asociem laptele cu Freud si Nietzsche? Probabil, ca sunt atat de greu de digerat, ai nevoie de lapte? Sau poate ca singurul care poate sa mai taie din intensitatea lecturii e laptele? Adica, inainte de culcare, ca sa nu am cosmaruri de genialitate, beau lapte? Sau, dimpotriva, laptele e generator de genialitate, ca vorba aia, ma leaga direct cu mama?
E interesant cum se vinde laptele. Ai imaginea asta cu doi copii foarte continuti, cuminti, care nu fac nici un fel de mizerie, sunt foarte spalati, si care stau ingrijiti in locul lor. Si parca ies dintr-un portet victorian despre ce inseamna sa fii "proper". E asta o fantasma a controlului social?
Imi place figura pustiului. Imi place sa il imaginez ca a ajuns la un pasaj despre ubermensch, unde tocmai descifreaza cum "the beast of prey" e dincolo de bine is de rau. E figura lui un comentariu sugestiv?
Cred ca ambivalenta pe care ai remarcat-o e chiar skepsisul reclamei.Pe de o parte, laptele ca asigurare impotriva a doi bad guys ai filosofiei de acum un veac: dati-le lapte copiilor, ii vor citi fara riscuri. Pe de alta parte, copiii chiar citesc Freud si Nietzsche!
Cred ca figura pustiului exprima jumatatea distantei dintre interes si detasare. Figura fetitei e prea constiincioasa, prea cuminte, ceea ce pe undeva ar putea insemna, periculos: si prea interesata de ce citeste. Figura pustiului dezminte: e doar o lectura de deconectare, inainte de culcare, nimic serios. "Dincolo de bine si de rau? A, da? Mda…". Pentru a nu se contrazice flagrant unul pe altul si a nu strica astfel tabloul idilic, el citeste altceva; dar cele doua lecturi sunt in fond echivalente, ni se sugereaza. Pustiul corecteaza impresia ca lectura lui Freud / Nietzsche ar putea avea totusi un efect serios, destabilizator.
Dar cred ca mai e ceva, in sensul explicit al reclamei. Copiii dv. sunt nu doar cuminti, dar si realmente emancipati – ceea ce e o exigenta de azi, nu din epoca victoriana; e supraadaugata. (Nu acesta e idealul comun azi, cam contradictoriu: sa fie si cuminte, si cu stiinta vietii, poznas, putin nebunatic?). Copiii dv. chiar citesc azi Freud si Nietzsche, adica au dezlegare la pulsiuni, odata cu laptele mamei (regresie inclusa). Ne asigura firma M Milk. Acesta e rolul firmei: asigurator. Daca te uiti cu atentie la poze, imaginea victoriana (si / sau cincizecista, dinainte de emanciparea sexuala) – respectiv decorul, terfeloagele de secol XIX din care citesc, felul cum sunt imbracati – e contrazisa in cazul amandurora de un mic detaliu: poarta blugi. Icon al emanciparii. Ca si cum ni s-ar spune ca totul e doar o conventie, ca totul se intampla de fapt azi (desigur, e necesar si din punctul de vedere al contractorului reclamei, care-si vinde laptele azi). Astazi, Freud si Nietzsche sunt cartile copilariei, precum cele de basme. Povesti de adormit copiii? Da, dar si contrariul: autorii sunt deja asimilati.
Si mai exista, peste toate, si intentia parodica sau autoironica, care e explicita. Nici unui copil, nici chiar azi, nu i se pun in maini astfel de carti. Doar daca bea laptele M Milk, care-l face un fel de supraom (nietzscheean?). Firma vrea sa castige prin umor.
Desi reclamele sunt totusi prea intelectuale. Nu le vad ca outdoor. Par facute pentru concursurile de ads, probabil pro bono. Ironia e atunci dubla si s-ar putea sa insemne contrariul a tot ce-am interpretat pana aici: intre connaisseuri, stim toti ca asa ceva nu-i posibil, cu tot laptele din lume, si ca Freud si Nietzsche raman subversivi. Asta-i efectul comic, al unei idei bine gasite si al unei reclame bine facute, care surclaseaza intentia firmei (dar care se bucura sa fie reprezentata astfel, cu inteligenta si ironie, la concursurile de profesionisti). S-ar putea ca outdoor-ul firmei respective sa fie o banala vaca cu emblema firmei, care sa nu fi citit nici Freud, nici Nietzsche.
Uite, am gasit si vaca http://www.franchise108.com/index.php?action=detail_franchise&info=detail_franchise&mode=select&id=01290&start=0&file_name=index.php
Eu ma intreb de ce fetita citeste Freud si baiatul Nietzsche. Musulmanii astia! 🙂
Comentariile de mai sus sunt un foarte bun argument pentru a demonstra ca psihologii au foarte des tendinta de a despica cat se poate de pagubos si nerelevant firul in 100. Reclama zice ceva gen "dati-le copiilor lapte si ei vor deveni mai destepti. Cat de destepti? Pai atat de destepti incat sa ia din bibliotea cartile alea de un kil jmate pe care nu le-a atins nimeni din familia noastra de doua generatii (le-a cumparat bunicul la betie ca sa impresioneze cu ele musafirii) si chiar sa le citeasca si nu oricum ci cu mare interes".
Un mesaj idiot pentru un consumator idiot.