• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promoveazฤƒ
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima paginฤƒ
  • ลžtiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanalizฤƒ
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Culturฤƒ
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Cafe Gradiva

Mecanisme noninterpretative in terapia psihanalitica (II)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Mecanisme noninterpretative in terapia psihanalitica (II)

Continuam sa citim, sa rezumam si sa comentam articolul Non-Interpretive Mechanisms in Psychoanalytic Therapy publicat de Boston Change Process Study Group in 1998. Articolul continua cu o terminologie descriptiva pentru ceea ce numesc ei ceva mai mult decat interpretarea si spun ca acest ceva mai mult actioneaza ca un vehicul al schimbarii in terapia psihanalitica. Miscarea de-a lungul procesului psihanalitic are ca rezultat aparitia din cand in cand a cate unui moment de intalnire care modifica mediul intersubiectiv dintre psihanalist si pacient, precum si cunoasterea relationala implicita a acestuia din urma. Miscarea diadei de-a lungul procesului terapeutic este compusa dintr-o serie de momente prezente care sunt unitatile subiective ce creeaza mici schimbari de directie in timp ce procesul inainteaza. 


Uneori, un moment prezent devine „fierbinte” din punct de vedere afectiv si incarcat de semnale pentru procesul terapeutic. Aceste momente mai fierbinti sunt numite momente de acum. Cand este sesizat un astfel de moment, de exemplu mesaje transmise de catre fiecare partener intr-un mod specific, personal, autentic, acest moment de acum devine moment de intalnire. Momentul de intalnire este emergent si modifica contextul relational. Textul continua cu discutarea fiecarui element din acest proces.



Procesul pregatitor: miscarea de-a lungul procesului si momentele prezente
 

Miscarea de-a lungul procesului terapeutic este similara cu aceeasi miscare a cuplului parinte-copil de-a lungul dezvoltarii ontogenetice. Forma este insa diferita, spun autorii nostri: una este in special verbala, iar cealalta nonverbala, dar functiile subiacente ale miscarii de-a lungul procesului de crestere (a copilului si a pacientului) impartasesc multe in comun. Se refera la forma explicita, manifesta, cand spun ca relatia psihanalist-pacient este predominant verbala, iar cea parinte-copil predominant nonverbala.

Miscarea impreuna este o miscare in directia scopurilor terapiei, indiferent daca sunt definite explicit sau implicit de catre participanti. Miscarea subsumeaza toate componentele obisnuite alt terapiei psihanalitice: interpretare, clarificare etc.

In continuare se subliniaza importanta fiecarei sedinte si fiecarei interactiuni dintre parinte si copil, adica orice se intampla intre cei doi este foarte important pentru ca ceea ce se intampla merge catre un scop, chiar daca acel scop este formulat explicit sau nu. Mie mi se pare foarte interesant atunci cand vrem sa analizam o relatie – chiar daca este in cabinet sau nu – de cautat scopurile implicite de care nu ne dam seama. Poate parea un exercitiu partial rational, dar, daca vizualizezi cu lupa relationala personala :), detaliile marunte ale miscarilor, dai si de intentiile intersubiective si de scopurile comune.

Citiลฃi despre

Viaลฃa privatฤƒ a filosofilor

Nimfete si ex-nimfete

Catalina Tudose: Boala Alzheimer ca trauma

Atunci cand autorii vorbesc despre scopuri comune, precizeaza in text ca se refera la prioritatile cuplului si nu la a cadea de acord neaparat asupra unui aspect sau altul. Aceasta inseamna ca si un subiect ce creeaza conflict poate fi (si este, nu?) un „scop comun”. E vorba despre o negociere permanenta si o prindere a sensului (daca e posibila, desigur) a ceea ce se intampla cu ei doi. Asocierile libere, clarificarile, intrebarile, tacerile si interpretarile spun ca sunt doar nivelul explicit, manifest. Si cat am cautat pana acum factorul de schimbare psihica in aceste forme de exprimareโ€ฆ! ๐Ÿ™‚ 

Subscrieลฃi la Cafe Gradiva

Primiลฃi รฎn flux sau email evenimentele, ideile ลŸi interpretฤƒrile cu sens.

Urmฤƒriลฃi-ne pe WhatsApp

Abonaลฃi-vฤƒ la Newsletter

In interactiunile nonverbale parinte-copil, ca si in sedintele de psihanaliza ale adultului, exista doua scopuri despre care ei ne vorbesc in continuare. Unul este reordonarea cunoasterii verbale constiente. Aceasta poate sa includa descoperirea subiectelor pe care lucram, clarificarea, elaborarea, interpretarea si intelegerea. Al doilea scop este definitia comuna si intelegerea contextului intersubiectiv care contine cunoasterea relationala implicita si defineste relatia implicita impartasita. Un set de scopuri locale mai mici sunt necesare pentru a regla cu pasi marunti miscarea de-a lungul procesului terapeutic. Scopurile locale efectueaza aproape in mod constant corectii care actioneaza pentru redirectionare, reparare, testare, incercare, verificare a directiei fluxului interactiv catre scopul intermediar.

Asa cum se va vedea, contextul intersubiectiv este parte a ceea ce putem numi „relatie implicita impartasita”.

Negocierea si definirea contextului intersubiectiv se produce in paralel cu
examinarea explicita a vietii pacientului si cu examinarea transferului. Este un
proces condus in afara constientei in cea mai mare parte de timp. Cu toate
acestea, aceasta se intampla cu fiecare manevra terapeutica.


Miscarea de-a lungul procesului terapeutic ii transporta pe participanti catre un sens clar in care ei sunt in relatia lor implicita impartasita.

Noi concepem miscarea de-a lungul procesului terapeutic ca pe un proces care e
divizat subiectiv in momente de calitati si functii diferite pe care le numim
momente prezente. Printre clinicieni, notiunea de momente prezente este evidenta intuitivฤƒ si s-a dovedit nepretuita in discutiile noastre. Durata unui moment prezent este de obicei scurta pentru ca, fiind o unitate subiectiva, este durata necesara pentru a prinde sensul a ceea ce se intampla acum, aici, intre noi.
Prin urmare, aceasta dureaza de la microsecunde la mai multe secunde. Este
construit in jurul intentiilor sau dorintelor si punerea lor in act traseaza o
linie dramatica de tensiune ca miscare catre scopurile lor.


Ne mai spun ca un moment prezent este o unitate de schimbare relativ coerenta, omogena in continut si sentimente si orientata in aceeasi directie catre un scop.

Exemplu clinic:

primul moment prezent:

T: 
โ€œAti observat ca ati intarziat la ultimele trei sedinte? Aceasta este neobisnuit pentru dvs.โ€
P: 
โ€œDa, am intarziat.โ€
A: 
โ€œCe ganditi despre asta?โ€

al doilea moment prezent:

P: 
โ€œMa gandesc ca am fost suparat pe dvs.โ€
Tacere
โ€œDa, am fost.โ€
Tacere

al treilea moment prezent:

โ€œSaptamana trecuta ati spus ceva care intr-adevar m-a facut sa ma simt etichetatโ€ฆโ€


Autorii comenteaza ca aceste momente prezente sunt pasii miscarii de-a lungul procesului terapeutic. Intre ei exista o discontinuitate a felului cum cei doi progreseaza impreuna, in mod inegal, catre scop. Ei procedeaza intr-o maniera care rareori este liniara.

Activitatile ciclice ale copilului: somn, activitate, foame, joc etc. au o repetitie si o ritmicitate care creeaza momente prezente. In terapie, de asemenea, momentele prezente repeta variatiile temei miscarilor obisnuite intr-un mod unic pentru fiecare diada terapeutica care se misca de-a lungul unui proces terapeutic. Momentele prezente pot desigur sa fie determinate de natura tehnicii terapeutice, de personalitatile participantilor si de patologia in cauza.

Cadrul obisnuit (contextul intersubiectiv cunoscut, familiar al relatiei terapeut โ€“ pacient) a fost modificat sau risca a fi modificat.



Ce frumos spun; nu spun „patologia pacientului”. ๐Ÿ™‚


Deoarece momentele prezente sunt atat de des repetate si doar cu variatii minore, ele devin extrem de familiare. Momentele prezente devin reprezentative ca scheme de moduri de a fi cu celalalt in domeniul cunoasterii relationale implicite. Perechea dezvolta un set de pattern-uri interactive in ai caror pasi include erori, intreruperi, reparari.

Aceste secvente recurente ne vorbesc despre cunoasterea negandita a pacientului (Cristopher Bollas, The Shadow of the Object: Psychoanalysis of the Unthought Known, New York: Columbia Univ. Press) sau despre inconstientul prereflexiv al lui Robert Stolorow si G. Atwood (Context of Being, Hillsdale, NJ: Analytic Press, 1992). Aceste continuturi neformulate nu sunt constiente dar sunt diferite de ceea ce este refulat. Ca sa sumarizam, momentele de acum inlantuite construiesc miscarea de-a lungul procesului terapeutic. Dar ambele sunt unitati: momentele prezente si directia acestei miscari de-a lungul procesului terapeutic ce are loc in interiorul unui cadru ce este familiar si caracteristic fiecarei diade.


Momentele de acum


In conceptia noastra, momentele de acum sunt o forma speciala de momente
prezente, unele ce se aprind subiectiv si afectiv.

Este vorba despre o incalcare potentiala a procedurilor stabilite si are loc in momente variate. Dar ei spun ca aceasta nu trebuie sa ameninte cadrul terapeutic, chiar daca necesita un raspuns specific, un raspuns personal.


Momentele de acum nu sunt parte a setului de momente prezente caracteristice care construiesc felul obisnuit de a fi impreuna si a se misca de-a lungul procesului terapeutic. Ele necesita o atentie sporita si alegere a ceea ce sa ramana sau nu in cadrul obisnuit, stabil. Aceste momente il forteaza pe terapeut intr-un fel de „actiune” care poate fi o interpretare sau un raspuns sau o tacere.

Clinic si subiectiv, modul in care terapeutul si pacientul stiu ca au intrat
intr-un moment de acum si ca acesta e distinct de momentele prezente este ca
aceste momente sunt nefamiliare, neasteptate in exact forma si sincronizarea
lor, tulburatoare sau ciudata. Ei sunt adesea confuzi in ceea ce se intampla sau
ceea ce fac. Aceste momente sunt impregnate cu un viitor necunoscut ce poate fi
simtit ca pe un impas sau ca pe o oportunitate. Prezentul devine foarte incarcat
de subiectivitate ca un „moment al adevarului”. Aceste momente de acum sunt adesea acompaniate de asteptari sau anxietate deoarece necesitatea
schimbarii preseaza, totusi nu este imediat disponibil ca plan prioritar de
actiune sau explicatie. Aplicarea miscarilor tehnice obisnuite nu este
suficienta.


Exista trei faze ale momentului de acum.
  • Prima este faza de gestatie resimtita ca un sentiment al iminentei; este o faza ciudata cand se realizeaza ca s-a intrat intr-un spatiu intersubiectiv necunoscut si neasteptat.
  • A doua este faza de decizie cand „momentul de acum” este sesizat sau nu.
  • Daca este sesizat, va conduce catre un „moment de intalnire”, daca totul merge bine sau la un „moment de acum” ratat daca nu.

Desi istoria provenientei lui poate fi de negasit, el este pregatit de aparitii
anterioare trecatoare sau slabe, cumva ca motivul in muzica ce se pregateste in
liniste si progresiv pentru transformarea lui in tema majora. Instantaneitatea
si forma exacta a aparitiei lui raman imprevizible.

Caile catre un moment de acum sunt multe. Pacientul poate identifica un eveniment in timpul unei sedinte si sa realizeze imediat ca contextul intersubiectiv tocmai a fost modificat, dar nu impartaseste recunoasterea acestei schimbari in timpul sedintei. Sau pacientul poate lasa evenimentul sa treaca fara sa noteze prea mult si ulterior sa revina pe lucrul la el pentru a descoperi importanta sa in semnalizarea unei posibile schimbari in contextul intersubiectiv.

Aceste evenimente sunt forme de momente de acum ascunse sau potentiale
care sunt parte a procesului de pregatire. Ei probabil vor ajunge la o stare de
pregatire de a intra intr-un dialog mutual si a deveni momente de acum
asa cum am descris.


Spun ca momentele de acum pot avea loc acolo unde cadrul terapeutic traditional ar trebui spart. De exemplu:
  • Daca un pacient in psihanaliza intreaba Ma iubiti?
  • Cand pacientul a reusit sa-l faca pe terapeut sa faca ceva neobisnuit pentru cadrul terapeutic ca atunci cand pacientul spune ceva foarte amuzant si amandoi izbucnesc in hohote de ras.
  • Cand din intamplare pacientul si terapeutul se intalnesc neasteptat intr-un context diferit cum ar fi la coada la teatru si o miscare intersubiectiva interactiva noua apare sau esueaza a aparea.
  • Cand ceva de moment, bun sau rau, s-a produs in viata reala a pacientului care in mod obisnuit necesita a fi cunoscut si a i se rspunde cumva.


Conceptual, momentele de acum sunt praguri pentru o proprietate emergenta a
interactiunii, numita „moment de intalnire”. Cel mai intrigant moment de acum
apare cand pacientul face ceva ce este dificil de categorisit, ceva care
solicita un tip de raspuns diferit si nou cu o nota personala care impartaseste
starea subiectiva a analistului (afect, fantasma, experienta reala etc.) pe care
o are cu pacientul. Daca asta se intampla, ei vor intra intr-un autentic „moment
de intalnire”. In timpul momentului de intalnire, un nou contact intersubiectiv
va fi stabilit, acum in sensul in care o modificare a „relatiei implicite
impartasita” este creeata.


Momentul de intalnire


Un nou moment ce este sesizat terapeutic si realizat mutual este un moment de
intalnire. Ca si in situatia parinte-copil, un moment de intalnire este cu
deosebire specific; fiecare partener contribuie activ cu ceva unic si autentic
al lui insusi ca individ (nu unic pentru teoria sau tehnica terapeutilor) in
construirea momentului de intalnire. Cand terapeutul (mai ales), dar si pacientul
realizeaza ca este un nou moment, explorat si experimentat, el poate deveni un
moment de intalnire. Terapeutul trebuie sa foloseasca un aspect specific al
individualitatii sale care transmite o nota personala. Cei doi se intalnesc ca
persoaneโ€ฆ


Momentul de intalnire este un punct nodal in proces pentru ca e punctul in care contextul intersubiectiv se modifica astfel, schimband cunoasterea relationala implicita cu privire la relatia pacient-terapeut.


Exemplu clinic: Molly este o femeie casatorita, de treizeci si ceva de ani care si-a inceput analiza din cauza stimei de sine scazuta focusata pe corpul ei, incapacitatii ei de a scadea in greutate si anxietatii accentuate cu privire la pierderea unor persoane foarte dragi ei. Era a doua fiica. Sora mai mare ramasese infirma din cauza poliomielitei din copilarie, fapt pentru care parintii se preocupasera mult de corpul lui Molly. Cand era copil, o puneau sa danseze in fata lor si o admirau. Si-a inceput sedinta vorbind despre lucruri legate de corp pe care le asocia cu sentimente de excitatie sexuala si un val de furie la adresa analistei.

Am imaginea dvs. stand in spatele meu si privindu-ma dintr-o pozitie superioara.

Mai tarziu in sedinta si-a reamintit de parintii care o priveau dansand si se intreba daca exista vreo excitatie sexuala pentru ei in chestia asta. A urmat o lunga discutie despre experienta ei corporala, incluzand examinari fizice, fricile de a nu fi ceva grav cu corpul ei si cu senzatiile ei fizice. Apoi, dupa o tacere prelungita, Molly a spus:

Acum ma intreb daca ma priviti.

Autorii ne spun ca momentul de intalnire incepe aici! Analista s-a simtit luata prin surprindere si pusa la punct. Primul ei gand a fost daca sa spuna ceva sau sa ramana tacuta. Daca era tacuta, s-ar fi putut simti Molly abandonata? Repetand ce spusese Molly Va intrebati daca va privesc, parea stangaci si distant. Raspunsul analistei, cu o remarca despre ea insasi, cumva, parea riscant. Implicatiile sexuale erau atat de intense, incat a vorbi despre ele ar fi fost ca si cum le-ar fi adus aproape de actiune. Notand disconfortul ei propriu si incercand sa ii inteleaga sursa, analista a identificat problema relationala a dominantei si a realizat ca se simte ca si cum ar fi fost invitata sa ia o pozitie superioara. La acest punct din consideratiile ei, ea s-a simtit dintr-o data libera sa fie spontana si sa-i comunice lui Molly experienta ei actuala.

Pare ca si cum ati incerca sa imi puneti ochii pe dvs.

spuse ea.

Da.

aproba Molly cu aviditate. Autorii ne explica faptul ca aceste doua propozitii construiesc momentul de intalnire.

Este un lucru amestecat.

spuse analista.

Nu-i nimic in neregula cu dorintele,

replica Molly.

Asa este.

aproba analista.

Lucrul exista, e nevoie de doi pentru a-l gestiona,

spuse Molly.

Cu siguranta, in primul rand,

replica analista.

Asta este ceea ce gadeamโ€ฆ E dragut sa te gandesti la asta acumโ€ฆ si acum sunt in
stare sa simt oarecare compasiune.

Pentru dvs.?

intreba analista.

Da,

raspunse Molly.

Ma bucur,

raspunse analista.


In aceasta vinieta o intalnire intersubiectiva a avut loc pentru ca analista si-a folosit propria lupta interioara pentru a profita de momentul de acum raspunzand personal si onest,

It kind of feels as if youโ€™re trying to pull my eyes to you,

inseamna ca

imi pare mie, ca individ implicat in mod subiectiv. 

Aceasta interventie a transformat momentul de acum intr-un moment de intalnire.
Autorii ne spun ca e cumva diferit de raspunsurile adecvate tehnic care parasesc specificitatea analistului ca persoana la acel moment cum ar fi:

Acesta este felul in care va simteati cu parintii dvs.?

sau

Spuneti-mi ce va imaginati!

etc.




Interpretari in relatie cu momentele de intalnire

Momentele de acum pot conduce direct care o interpretare. Si interpretarile pot
conduce catre momente de intalnire. O interpretare traditionala de succes
permite pacientului sa se vada pe el insusi, viata sa si trecutul sau in mod
diferit. Aceasta se realizeaza, desigur, prin insotirea cu afect. Daca
interpretarea este facuta intr-un mod in care transmite participarea afectiva a
analistului, momentul de intalnire poate avea loc de asemenea.

Autorii spun ca asta seamana cu adaptarea a doua sisteme de rezonanta unul la celalalt, precum si cu initierea afectiva din interactiunea parinte-copil.

Presupunem ca analistul face o interpretare excelenta cu o sincronizare
rafinata. Ea va avea efect asupra pacientului, care poate fi o tacere, sau un
„aha” sau cel mai frecvent ceva de genul „da, este intr-adevar exact asa”.
Daca analistul esueaza in a transmite participarea sa afectiva (chiar si cu
un raspuns ca simplul „Da, a fost asa, pentru dvs.”, dar spus cu o amprenta
provenita din propria sa experienta de viata), pacientul ar putea asuma sau
imagina ca analistul doar aplica tehnica si apoi va fi fost un esec in a permite
unei noi experiente importante sa modifice contextul intersubiectiv cunoscut. In
consecinta, interpretarea va fi mai putin de efect.

Mai spun ca o interpretare sterila poate fi corecta sau bine formulata, dar cel mai probabil nu va prinde radacini.

Psihanalistii cei mai talentati stiu asta si fac acel ceva mai mult chiar considerandu-l parte a interpretarii. Dar nu este parte a interpretarii. Si aceasta este exact problema teoretica cu care ne confruntam. Daca scopul a ceea ce este considerat o interpretare devine de asemenea larg si prost definit, problemele teoretice devin confundate intr-un mod imposibil. O distinctie trebuie facuta aici. Un moment de acum poate, si adesea o face, sa apara in jurul materialului transferential vehiculat si poate fi rezolvat printr-o interpretare traditionala. Daca aceasta interpretare este data intr-o maniera autentica care este diferenta fata de un moment de intalnire? Este diferit pentru acest motiv: in timpul unei interpretari traditionale ce implica material transferential, terapeutul ca persoana, ca existent in propria lui minte, nu este pus in joc. Nici relatia implicita impartasita nu este pusa in lumina pentru reexaminare. Mai degraba, sunt puse in joc intelegerea terapeutica si raspunsul produs in rolul analitic. Ce inseamna autentic in acest context este dificil de definit.

Ne explica in continuare aceasta noua viziune: daca a avut loc interpretarea de transfer, actul terapeutului, in raspuns la actul transferential al pacientului, poate avea caracter de contratransfer. Din contra, aspectele transferentiale si contratransferentiale sunt minimale intr-un moment de intalnire si personalitatea participantilor, partial decongestionata de rolul atasat, este pusa in joc.

Evaluand relativa lipsa a transferului si contratransferului, si relativa
prezenta a doua persoane experimantandu-se una pe cealalta in afara rolurilor
lor indicate profesional, nu este, desigur, usor, dar noi suntem foarte
constienti de astfel de momente, cu conditia ca acest concept sa fie foarte
acceptat. Ne vom intoarce la acest punct mai jos.


Spatiul deschis 

Ca si in secventa de dezvoltare, afirmam ca, in situatia terapeutica, momentele
de intalnire lasa in urma lor un „spatiu deschis” in care o schimbare in
contextul intersubiectiv creeaza un nou echilibru, o disjunctie insotita de o
modificare sau rearanjare a proceselor defensive. Creativitatea individuala,
autonomia ce rezulta in interiorul configuratiei individuale a spatiului deschis
devine posibila ca si cunoasterea relationala implicita a pacientului ce a fost
eliberata de constrangerile impuse de mediu.


Alte destine ale momentului de acum

Alte destine variate ale ale momentului de acum, daca el nu este folosit sa devina moment de intalnire sau interpretare sunt:


1. Un moment de acum pierdut. Acesta este o oportunitate pierduta. Il citeaza pe Merton Gill cu un exemplu:

Intr-una din analizele mele propriiโ€ฆ Mi-a venit odata sa spun, „Pun pariu ca voi
avea o mai mare contributie la analiza decat aveti dvs.” Aproape ca am cazut de
pe canapea cand analistul mi-a replicat „N-as fi deloc surprins”. Trebuie, de
asemenea, cu regret sa va marturisesc ca acest schimb nu a fost analizat mai
departe, nu in acea analiza, in orice caz. (Merton Gill, Psychoanalysis in
Transition
, Hillsdale, NJ: Analytic Press, 1994, pp. 105-106)


2. Un moment de acum ratat. Intr-o ratare a momentului de acum, ceva potential distructiv se intampla in tratament. Cand un moment de acum a fost recunoscut, dar exista o esuare a intalnirii intersubiective, cursul terapiei poate fi pus in pericol. Daca esecul este radical de nereparat, e posibil ca terapia sa nu mai poata continua mult.


3. Un moment de acum reparat.

Momentele de acum esuate pot fi reparate prin ramanerea in ele sau intoarcerea
la ele. Reparatia, in sine, poate fi pozitiva. De asemenea, repararea unui
moment esuat, prin definitie conduce diada intr-unul sau mai multe momente noi
de acum.


4. Un moment de acum semnalat.


Un moment de acum poate fi marcat. Aceste marcari nu sunt usor de realizat din cauza ca starile diadice in cauza nu au, de fapt, nume si sunt extrem de subtile si complexe. Momentele de acum necesita numiri ca „momentul cand dvsโ€ฆ si euโ€ฆ”.

Marcarea lor cu o formula este extrem de importanta, nu numai pentru ca usureaza reactualizarea si reutilizarea lor, dar de asemenea adauga un alt nivel creatiei interpersonale comune. Marcarea poate servi de asemenea scopului de a gestiona un moment de acum doar partial la acel moment al primei lui aparitii fara riscul de a pierde sau esua acel moment. In acest fel terapia isi poate lua timpul de care are nevoie.


5. Un moment de acum de durata.

Uneori, un moment de acum care apare nu poate fi imediat rezolvat / dezvaluit / impartasit, dar nici nu dispare. El ramane plutind in aer pentru multe sedinte, chiar saptamani. Nimic altceva nu poate avea loc pana ce soarta sa nu este decisa. Aceste momente de durata nu sunt in mod necesar esuari. Ele pot rezulta din conditiile care nu permit solutiile uzuale pentru ca orarul / calendarul de pregatire nu este copt sau pentru ca intalnirea intersubiectiva necesara este prea complexa pentru a fi continuta intr-o singura tranzactie / operatie. In acest sens, ele [aceste momente] trebuie sa isi ia timpul de care au nevoie. De obicei sunt rezolvate printr-un moment de acum diferit care cuprinde momentul de acum ce dureaza atat de mult. Vom discuta asta mai jos.


Relatia implicita impartasita ca loc al actiunii mutative in terapie


Ne intoarcem acum la intrebarea pusa la inceputul acestei lucrari si anume in ce domeniu al relatiei dintre terapeut si pacient are loc momentul de intalnire si
se modifica cunoasterea implicita? Noi sugeram ca aceasta are loc in relatia
implicita impartasita. Oricare relatie in analiza ce nu e predominant
transferential-contratransferentiala are intotdeauna dificultati. Multi analisti
pretind ca toate relatiile din situatia clinica sunt patrunse de sentimente si
interpretari transferentiale si contratransferentiale, incluzand acele fenomene
intermediare cum ar fi alianta terapeutica si conceptele ei adiacente. Totusi, altii insista ca un sens mai autentic al relatiei reprezinta substratul de experienta necesara fara de care transferul nu este perceptibil si nu mai vorbim, modificabil.
Relatia implicita impartasita consta in cunoasterea implicita impartasita cu privire la o relatie care exista in afara de aceasta, dar in paralel atat cu relatia transfer-contratransfer, cat si cu rolurile psihanalitice asumate. In timp ce cunoasterea implicita a fiecarui partener cu privire la relatie este unica pentru el, aria de intersectie intre ele este ceea ce noi numim relatie implicita impartasita. (Aceasta relatie implicita impartasita nu este niciodata simetrica.). Sublinierea importantei relatiei implicite impartasita a fost pentru noi neasteptata, o concluzie care a venit dupa ce am realizat natura momentului de intalnire. In timp ce momentul de intalnire poate avea loc doar cand ceva se intampla care e personal, impartasit, in afara sau in adaugare la tehnica si nou din punct de vedere subiectiv pentru functionarea obisnuita, suntem obligati sa reconsideram intregul domeniu al
relatiei implicite impartasita. In viziunea noastra, cercetarile asupra copiilor au simplificat considerarea relatiei implicite impartasita prin punerea in lumina a comunicarii afective si intersubiectivitatii virtuale din cadrul vietii postnatale.
Copilul si ingrijitorul sunt deopotriva vazuti ca fiind capabili de a exprima afect si de a intelege expresiile afective ale celuilalt. Primul sistem de comunicare continua sa opereze toata viata si este abordat cu mult interes in domeniul nostru sub numele de non-verbal.


Ei mai spun in continuare ca nu vor sa spuna ca complexitatea emotionala a fiintei analistului poate sau ar trebui sa fie perceputa de senzatiile pacientului, senzatii bazate pe functionarea permanenta a acestui sistem foarte complex despre care au spus ca functioneaza toata viata. Ci vor sa spuna ca operarea unui sistem atat de complex construieste relatia implicita impartasita care consta in angajamentul personal al celor doi, ceea ce construieste treptat spatiul intersubiectiv. Zic in continuare ca acest angajament este construit in timp si necesita propria istorie. Ei spun ca aceasta viziune depaseste prisma transfer-contratransfer pentru ca implica mai clar terapeutul si pacientul ca persoane. Vorbesc despre intalnire autentica si inteleg prin aceasta dezvaluirea unor aspecte personale ale selfului evocate in raspunsul unul catre celalalt creandu-se tot timpul o noua stare diadica.


Iata cateva caracteristici ale momentului de intalnire:
  1. Se indeparteaza de felul obisnuit de a proceda in terapie. Este un eveniment nou.
  2. Nu poate fi sustinut sau implinit daca analistul se intoarce la un raspuns resimtit mai mult tehnic de catre pacient. Analistul trebuie sa raspunda cu ceva ce este experimentat ca specific pentru relatia cu pacientul si care este reprezentativ pentru propria sa experienta ca persoana purtand amprenta sa.
  3. Un moment de intalnire nu poate fi realizat cu o interpretare de transfer. Alte aspecte ale relatiei trebuie accesate.
  4. Este lucrul cu „ce anume se intampla aici si acum intre noi”. Necesita raspuns spontan si este un eveniment actual in sensul ca analistul si pacientul devin obiect actual unul pentru celalalt.
  5. Momentul de intalnire cu angajamentul lui „ceea ce se intampla intre noi acum” nu necesita niciodata a fi explicat verbal, dar poate fi ulterior. 

Toate aceste consideratii pun momentul de intalnire intr-un domeniu care
transcende, dar nu anuleaza relatia profesionala, ci devine partial eliberata de
conotatiile transferential-contratransferentiale. Desi este dincolo de scopul
acestei lucrari, noi credem ca o urmatoare explorare a acestei relatii implicite
impartasita este neaparat necesara.


Rezumat si discutii

Aici am sa va redau textul sa va bucurati de el in original! Nu este greu de parcurs, intrucat repeta tot ceea ce am scris mai sus. Cred ca este eficient sa nu vi-l mai povestesc eu, nu numai de dragul acestui text, ci si ca sa fixati acum acest rezumat facut chiar de autori in finalul articolului lor.

Whereas interpretation is traditionally viewed as the nodal event acting within and upon the transferential relationship, and changing it by altering the intrapsychic environment, we view โ€˜moments of meetingโ€™ as the nodal event acting within and upon the โ€˜shared implicit relationshipโ€™ and changing it by altering implicit knowledge that is both intrapsychic and interpersonal. Both of these complementary processes are mutative. However, they use different change mechanisms in different domains of experience.


With the aim of furthering clinical enquiry and research, we have attempted to provide a descriptive terminology for the phenomenology of these moments that create the shared implicit relationship.


It should be noted that change in implicit relational knowledge and change in conscious verbal knowledge through interpretation are sometimes hard to distinguish from each other in the actual interactive process of the therapeutic situation. The shared implicit relationship and the transferential relationship flow in parallel, intertwined, one or the other taking its turn in the foreground. However, it is a necessary condition for relatedness that processing of implicit knowing be ongoing.
Interpretation, on the other hand, is a punctate event.


We locate the foundations of the shared implicit relationship in the primordial process of affective communication, with its roots in the earliest relationships. We suggest it consists largely of implicit knowledge and that changes in this relationship may result in long-lasting therapeutic effects. In the course of an analysis some of the implicit relational knowledge will get slowly and painstakingly transcribed into conscious explicit knowledge. How much is an open question. This, however, is not the same as making the unconscious conscious, as psychoanalysis has always asserted. The difference is that implicit knowing is not rendered unconscious by repression and is not made available to consciousness by lifting repression. The process of rendering repressed knowledge conscious is quite different from that of rendering implicit knowing conscious. They require different conceptualisations. They may also require different clinical procedures, which has important technical implications.


The proposed model is centred on processes rather than structure and is derived from observing infant-caretaker interaction and from dynamic systems theory. In this model, there is a reciprocal process in which change takes place in the implicit relationship at โ€˜moments of meetingโ€™ through alterations in โ€˜ways of being withโ€™. It does not correct past empathic failures through the analytic empathic activity. It does not replace a past deficit. Rather something new is created in the relationship which alters the intersubjective environment. Past experience is recontextualised in the present such that a person operates from within a different mental landscape, resulting in new behaviours and experiences in the present and future.


Our position on mutual regulation in the therapy situation is akin to one described by Lachmann & Beebe (โ€œThree Principles of Salience in the Patient โ€“ Analyst Interactionโ€, Psychoanal. Psychol., 1996). Our idea of a โ€˜now momentโ€™ potentially becoming a โ€˜moment of meetingโ€™ differs from their idea of โ€˜heightened affective momentsโ€™ in that we have tried to provide a terminology and a detailed sequential description of the process that leads up to and follows these privileged moments.


We agree with many contemporary thinkers that a dyadic state shift is fundamental, but we locate its emergence in the โ€˜moment of meetingโ€™ of the interactants. Our position is similar to those taken by Mitchell (Stephan Mitchel, Hope and Dread in Psychoanalysis, New York: Basic Books, 1993) and Stolorow & Atwood (Robert D. Stolorow & G. Atwood, Context of Being, Hillsdale NJ: Analytic Press, 1992). We add to these authors, however, in considering most of the intersubjective environment as belonging to implicit relational knowing, which gets built into the shared implicit relationship in the course of therapy. The process of change, thus, takes place in the shared implicit relationship. Finally, we anticipate that this view of altering implicit relational knowing during โ€˜moments of meetingโ€™ will open up new and useful perspectives that consider therapeutic change.

Georgiana Branisteanu

ลži pentru cฤƒ tot sunteลฃi aiciโ€ฆ

...va solicitฤƒm sprijinul, dragฤƒ cititoare, dragฤƒ cititorule. Audienศ›a noastrฤƒ a crescut foarte mult, cu deosebire รฎn ultima vreme. Cafe Gradiva - Culturฤƒ, societate, psihoterapie este o publicaศ›ie online unicฤƒ, din cรขte cunoaศ™tem, prin profil editorial, format ศ™i continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, ศ™tiri, corespondenศ›e ศ™i transmisiuni de la evenimente locale, naศ›ionale ศ™i internaศ›ionale, recenzii ศ™i cronici, anchete, sinteze ศ™i dosare, pictoriale, sondaje, opinii ศ™i comentarii - scrise, video, audio ศ™i grafice, de psihanalizฤƒ ศ™i psihoterapie de varii orientฤƒri, de psihiatrie, psihologie ศ™i dezvoltare personalฤƒ, dar ศ™i sociale, educaลฃionale ลŸi comunitare, pentru drepturile omului ลŸi nediscriminare, culturale, literare ศ™i artistice, istorice ศ™i filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulศ›i ani, o muncฤƒ enormฤƒ, uneori โ€žla foc continuuโ€ ori โ€žรฎn directโ€, consacrรขnd nopศ›i, weekend-uri ศ™i vacanศ›e. Au fost necesare felurite resurse, implicare ศ™i bani, toate รฎn regim de voluntariat.

Faptul cฤƒ ne citiศ›i ศ™i cฤƒ reveniศ›i mereu ne รฎncurajeazฤƒ ศ™i ne aratฤƒ cฤƒ suntem pe drumul bun. Ca publicaศ›ie de tip magazin independentฤƒ editorial, nefinanลฃatฤƒ, apฤƒrรขnd รฎntr-o piaศ›ฤƒ media vastฤƒ ศ™i cu mari resurse, avem nevoie de susศ›inerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuศ›ie de la dv., mai mare sau mai micฤƒ, este foarte importantฤƒ pentru a putea continua.
ย Susลฃineลฃi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - dureazฤƒ doar un minut. Vฤƒ mulลฃumim!ย 

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Culturฤƒ, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanalizฤƒ ลŸi psihiatrie ลŸi cu deschidere spre sfera artisticฤƒ ลŸi culturalฤƒ, educaลฃionalฤƒ, socialฤƒ ลŸi a proiectelor comunitare.

Citiลฃi ลŸi

De ce e sexualitatea noastra „nebuna” si ce putem face cu ea (2)
Cafe Gradiva

De ce e sexualitatea noastra „nebuna” si ce putem face cu ea (2)

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Regulile tehnice si etice internationale ale psihanalizei
Cafe Gradiva

Regulile tehnice si etice internationale ale psihanalizei

by Cafe Gradiva
29 decembrie 2021
Despre schimbarea care vine atunci cand nu este asteptata
Cafe Gradiva

Despre schimbarea care vine atunci cand nu este asteptata

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
George W. Burns, „101 povesti vindecatoare pentru copii si adolescenti”, Editura Trei, 2011

George W. Burns, "101 povesti vindecatoare pentru copii si adolescenti", Editura Trei, 2011

Comments 2

  1. Bogdan Popa says:
    14 ani ago

    Draga Georgiana, imi place cat de mult esti tu atrasa de relationalul implicit. Si e foarte interesant pentru mine ca localizezi schimbarea terapeutica la nivelul asta, si poate mai putin in interpretare.

    Imi place vocabularul asta al momentului de acum si al momentului de intalnire. Uite, iti aduc aminte un relational mai vechi de al nostru, care si ea vorbea fain de "marginea intima a relationarii" (Ehrenberg):

    "Cum arata punctul asta de contact? Punctul asta de contact este variabil spatial si temporal si de obicei fluctueaza de la un moment la altul. Pentru ca este un moment optim, de contact plin, direct, punctul e greu de gasit. Pentru ca, de obicei, relatia exista fie in intruziune, fie in prea multa grija fata de celalalt, punctul scapa cumva relatiei. El este ca un moment ideal, un soi de moment plin unde cei doi isi simt propria participare la interactiune, isi simt alegerile si simt unde incepe unul si se sfarseste celalalt."

    Rฤƒspunde
  2. Georgiana Branisteanu says:
    14 ani ago

    Da, imi amintesc ca mi-a placut foarte mult lucrarea ta despre ideile lui Darlene Ehrenberg si mi-ar placea sa citesc mai mult din ceea ce a scris ea. Cu siguranta ca BCPSG a citit-o. ๐Ÿ™‚

    Rฤƒspunde

Lasฤƒ un rฤƒspuns Anuleazฤƒ rฤƒspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicatฤƒ. Cรขmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni ลŸi condiลฃii ลŸi Acord de confidenลฃialitate.

Promovaลฃi-vฤƒ evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaลฃi-vฤƒ evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaลฃi-vฤƒ evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Vindecฤƒtorul vindecat
Cafe Gradiva

Vindecฤƒtorul vindecat

8 octombrie 2020
neurastenie psihastenie burnout
Psihoterapie

Neurastenie, psihastenie ศ™i starea de obosealฤƒ: burnout-ul รฎn secolul al XIX-lea

1 mai 2025

Terapeuลฃi

Psihoterapeut Alexa Bรฎtfoi รฎn BucureลŸti

Psihoterapeut Alexa Bรฎtfoi รฎn BucureลŸti, sector 4

11 august 2024
psihoterapeut Teodora Dobrescu รฎn BucureลŸti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu รฎn BucureลŸti, sector 3

25 aprilie 2025
Psihoterapeut Alina Neagoe รฎn Constanลฃa

Psihoterapeut Alina Neagoe รฎn Constanลฃa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bรฎtfoi รฎn BucureลŸti

Psihoterapeut Dorin Bรฎtfoi รฎn BucureลŸti, sector 4

26 martie 2025
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu รฎn BraลŸov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu รฎn BraลŸov, Carpaลฃilor 13

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Culturฤƒ, societate, psihoterapie este o revistฤƒ magazin online de psihoterapie, psihanalizฤƒ, psihologie ลŸi psihiatrie, cu interese รฎn sfera culturalฤƒ ลŸi artisticฤƒ, socialฤƒ, educaลฃionalฤƒ ลŸi comunitarฤƒ.

UrmฤƒreลŸte-ne

Cautฤƒ terapeut

Psihologi | BraลŸov | BucureลŸti | Sector 4 | Constanลฃa | Psihoterapeuลฃi | BraลŸov | BucureลŸti | Sector 3 | Sector 4 | Constanลฃa | Psihoterapeuลฃi psihanaliลŸti | BucureลŸti | Sector 4 | Constanลฃa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuลฃi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuลฃi la telefon | Psihoterapeuลฃi psihanaliลŸti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuลฃi psihanaliลŸti la telefon

PrimeลŸte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni ลŸi condiลฃii
  • Acord de confidenลฃialitate
  • Cookies
  • Contact

ยฉ 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • ลžtiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? รŽnscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promoveazฤƒ
  • Newsletter
  • Contact

ยฉ 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizฤƒm module cookie pentru a vฤƒ asigura cฤƒ beneficiaศ›i de cea mai bunฤƒ experienศ›ฤƒ pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×