Sambata 17 septembrie 2011, a avut loc sedinta interpretativa lunara a Asociatiei Interdisciplinare de Psihanaliza Aplicata (http://www.aipsa.ro/) cu tema Filmul si Grupul, in prezentarea Ancai Munteanu.
Cititi in continuare o prezentare semnata de Claudiu Ganciu a lucrului nostru in grup din timpul sedintei, dupa ce am vizionat cateva filmulete ale Fratilor Lumiere.
Inainte de a incepe sa cititi textul lui Claudiu, trebuie sa va spun un fapt care m-a uimit si pentru care va cer parerea deoarece nu am o explicatie prea clara cu privire la el. Inainte de a rula filmuletele, Claudiu ne-a spus sa fim foarte atenti la ceea ce vom vedea si sa zicem apoi ce imagine sau secventa ne-a ramas in memorie si despre care am dori sa spunem ceva. Dupa vizionare, mie mi-a ramas gandul la filmuletul Dragons traversant la Saone a la nage pentru ca mi-a amintit de un moment din copilarie cand m-am speriat foarte tare privind o astfel de traversare de rau in care erau sa-si piarda viata si calul si calaretul; cred ca daca nu as fi avut eu norocul sa apara atunci ajutoare care sa reuseasca sa ii salveze, nu mi-as fi revenit usor… In fine, dupa terminarea filmuletelor, s-a lasat tacere… intrerupta in scurt timp de catre participantul care a spus Oare bivolii au trecut dincolo?. Nu mi-a venit sa cred cand am auzit acea voce care nu era din capul meu, ci al altuia… insa nu am apucat sa imi povestesc pe loc experienta, interesata fiind de ceea ce se spunea in grup (de altfel, numeros, foarte interesat si foarte activ). Discutiile au mai continuat pret de vreo jumatate de ora pana la finalul sedintei despre alte secvente pe care le-a retinut fiecare in urma vizionarii (ex.: primul “filmulet” care era de fapt o succesiune de fotografii, apoi cel cu schimbarea mastilor si cel cu furtunul de apa in gradina care au fost precursorii comediei, secvente din Calatorie pe luna etc.). Acum, primind textul pentru aceasta postare, ochii mi-au picat pe titlul ales de Claudiu… Nu stiu ce l-a facut sa aleaga, din bogatele discutii dezvoltate de grup in sedinta, exact comentarea acestei secvente si intrebarea participantului (poate ne spune intr-un comentariu). Scena, de altfel, cred ca nu este una care sa suscite nici macar suspansul, zic eu acum gandind la rece… Sa se fi produs acea rezonanta fantasmatica despre care ne-au explicat Anca si Claudiu ca se produce in grup?
Va las acum sa cititi impresiile lui…
Tema istoriei Fratilor Lumière si a inceputului filmului a presupus inainte de toate mai multe observatii despre film si despre grup. In primul rand faptul ca filmul este creatia unei echipe de lucru, o interdisciplinaritate care a condus initial la film si astazi, de catre noi acum la grup si la specificul psihanalizei aplicate.
Cand vorbim despre psihanaliza aplicata, vorbim despre interdisciplinaritate in sensul ca este un loc de intalnire al diferitelor profesii care se aduna intr-un timp si un spatiu dat in care fiecare din noi este pus in situatia sa devina alaturi de ceilalti. Acesta este si una din trasaturile proiectului “Filmul si Grupul”. La fiecare moment dat, grupul exista si functioneaza ca o entitate care trebuie sa se manifeste, sa creeze, sa rezoneze si sa fiinteze individul. Dar aceasta varietatea subliniata in grup se refera in mare masura si la grup. Este o necesitate pe care ne-am asumat-o si care a fost delegata de grup de a opta pentru o varietate de profesii. Este necesar acest lucru pentru ca, asa cum filmul a aparut ca o intalnire a profesiilor diferite care au functionat impreuna in acelasi spatiu, si noi avem datoria sa fim variati. Prin varietate putem intelege diferite lucruri – o varietate de profesii, de persoane diferite, de idei sau de varsta, sexe, natii si alte categorii.
A imagina un lucru presupune a umple un spatiu. A simti un lucru presupune a intra in relatie cu el. O sa fac referire la acest fragment din grup care da si titlul acestui articol. Secventa din film, de fapt intreg filmul de sub un minut (Dragons traversant la Saone a la nage) este despre calareti care traverseaza raul Saone, unul din cele doua rauri care parcurg Lyon-ul. Filmul nu este decat redarea unui minut a unui eveniment care astazi nu poate spune prea multe. Dar totusi aceasta secventa a suscitat interesul. Prin ce? Prin faptul ca fiind un film lipsit de un mesaj actual, dar de valoare in ceea ce priveste istoria cinematografiei, a impus un travaliu al absentei. Neavand acces la trairea din film, aceasta a trebuit creata. Neavand decat un suport de imagine, acesta a trebuit creat prin imaginatie. Astfel incat ceea ce am obtinut a fost un film complet in care ingrijorarea si imaginatia si-au facut loc. Aceste doua trasaturi ca si cea fantasmata de care am vorbit mai sus au fost temele grupului. Tema interdisciplinaritatii este redata si in tratarea calaretilor si cailor (a dragonilor) ca fiind din aceiasi specie, la fel – bivoli.
Emotia presupusa de film si presupusa de urmarirea lui este o stare inexistenta in filmele Lumière, dar explorata mai tarziu si cautata de grup ca o nevoie proprie si care coreleaza cu trairea acesteia in grup. S-a remarcat si aspectul imaginativ – Georges Méliès si filmul propus (Le voyage dans la lune) unul din aspectele cele mai importante fiind introducerea efectelor speciale.
Ceea ce pare sa propuna grupul si filmul este in primul rand un aspect poate putin vizibil – reuseste sa cuprinda angoasa de disolutie care apare in grup. Senzatia ca filmul tine deoparte acest pericol de pierdere a identitatii prin pastrarea diferita a rolurilor si denumirea fiecarei contributii este unul din aspectele pe care grupul le cauta. Imaginatia si emotia sunt idealurile cautate pentru care un film merita oricand atentia. In schimb, in partea opusa, vom regasi in film un bun continator al angoasei de disolutie specifica prezentei individului in aparatul psihic grupal.
Nu stiu in acest moment daca aceste trasaturi evidentiate la aceasta prima intalnire pe tema filmului, cu utilizarea asociatiilor libere grupale se va pastra in filmele pe care le vom vedea in continuare si daca filmul modern reuseste sa pastreze aceste trasaturi. Vom afla impreuna.
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.
