Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Peter Schutz: Vienna Trauma Chart

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
0
Peter Schutz: Vienna Trauma Chart
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet
Peter Schutz: Vienna Trauma Chart
La Sectiunea Clinica a Congresului National de Psihotraumatologie l-am ascultat şi pe Peter Schutz, psihoterapeut din Austria. Orientarile sale: NLP (neuro-linguistic programming), in care are 28 de experienta, si EMDR (eye movement desensitisation and reprocessing). Despre EMDR eu am auzit prima data si v-am scris in vara anului trecut, la cel de-al 17-lea Congres European de Psihoterapie.

Lucrarea pe care am audiat-o acum s-a numit “The Vienna Trauma Chart and the Dynamics of Trauma Therapy” (“Fisa pentru evaluarea traumei modelul Viena si dinamica terapiei traumei”), din care va prezint cateva idei notate de mine. Il astept pe Dorin cu completari, ca de obicei, caci si el si-a luat notite.

EMDR are la baza ideea legaturii minte-corp; cu cat se aduna mai multe probleme, psihicul sufera, iar corpul de asemenea; resursele scad. O terapie poate dura si doi ani si nu intotdeauna rezultatele sunt cele scontate. Orice psihoterapie trebuie sa ia in considerare daca clientul are resursele necesare pentru a face fata evenimentelor. Calcularea resurselor pacientului este esentiala.


 
Tipologia traumei
 

Daca lucrezi cu oameni traumatizati, trebuie sa intelegi in ce categorie a tipologiei de mai jos se incadreaza.

Tip 1. Cand ceva nu prea placut se intampla. Daca ai destule resurse, treci peste. Exemplu: cineva te loveste sau te injura. Indiferent ce metoda ai folosi, poti depasi acest tip de trauma. Clientul are suficiente resurse. Terapeutul nu trebuie decat sa lase resursele sa se activeze singure. Daca trauma nu se autoremite doar asistata in acest fel, se va incepe psihoterapia propriu-zisa. Daca un om nu are incredere in persoane din jurul lui care ii sunt foarte apropiate (grad mare de paranoia), inseamna ca nu are incredere intr-o parte din el insusi pe care o externalizeaza in acea persoana.

Citeştedespre

Cine nu munceşte nu mănâncă psihoterapeut

Despre bani și traumatizare: „Cine nu muncește nu mănâncă!”

1 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020
Ilany Kogan despre psihanaliza refugiaţilor şi despre doliul neîncheiat al românilor după 1989

Ilany Kogan despre psihanaliza refugiaţilor şi despre doliul neîncheiat al românilor după 1989

15 octombrie 2020

Tip 2. Aici se incadreaza situatiile cand crezi ca poti face un lucru, dar, de-a lungul anilor, se intampla lucruri neplacute. Persoana nu stie daca poate sa mai aiba incredere in ea insasi. Terapia NLP vizeaza relatia cu mediul extern, dar si cu sine insusi.

Tip 3. Cand din copilarie omul continua sa sufere evenimente care il socheaza. Aceste evenimente traumatizante creeaza gauri adanci in psihic, de exemplu cand un copil este neglijat de catre parinti. Evenimentele multiple si agresive lovesc persoana si pun la incercare puterea terapeutului de a suporta ceea ce povesteste pacientul.

Esentiala este relatia cu sine insusi si cat de constient esti de tipul de trauma de care suferi. In functie de aceste tipuri, tratamentul este diferentiat.

Ce au in comun traumele? La aceasta intrebare raspunde Vienna Trauma Chart despre care va scriu in continuare. Aceasta acopera urmatoarele situatii:

  1. Abuz sexual asupra copilului
  2. Violenta domestica adresata copilului depinde de resursele copilului (ex.: mame care isi bat fiicele)
  3. Abuz sistematic (in general, abuzul facut de mama): mama isi goneste sotul si ii interzice copilului sa pastreze legaturi personale cu tatal lui. Este un abuz emotional care duce la perturbarea comportamentului copilului. Din punct de vedere juridic nu se prea poate interveni pentru ca nu exista semne corporale ale acestui abuz. Se frange balanta dintre normal si anormal deoarece copilul nu este capabil sa vada abuzul mamei (de multe ori o vede pe mama ca pe o victima). Acelasi lucru se intampla si in Romania. Abuzul emotional al mamelor (ele, in majoritatea cazurilor, recurg la aceasta forma de abuz, pentru ca le sunt incredintati copii la divort) poate fi depistat prin intermediul evaluarii psihologice a copilului, insa nu este foarte usor de identificat si de justificat pentru ca nu reiese neaparat din teste si depinde mult si de varsta copilului.
  4. Neglijarea copilului de catre parinti si lasarea lui cu baby-sitter. La noi, neglijarea este mult mai grava pentru ca populatia nu isi poate permite nici macar baby-sitter.
  5. Situatii de razboi si accidente – cand ti se intampla ceva neplacut, fara implicarea ta directa in cauza. Abuzul nu este produs de o persoana de incredere, ci de un eveniment exterior.
  6. Bolile grave, incurabile – reduc persoana la neputinta; nu se poate face nimic pentru iesirea din situatie. Situatia este diferita fata de tratamentul urmat de insanatosire in alte boli.


Conteaza de cate ori a fost abuzata o persoana, incepand cu ce varsta precum si relatia generala cu agresorul (ex.: este o persoana normala, dar cand bea este de nerecunoscut, se transforma radical). Resursele unui om sunt importante, de exemplu, atunci cand parintii esueaza in rolul lor fata de copil, acesta poate fi preluat de catre bunici. Exista etape traumatizante in sine: pubertatea. Daca parintii nu gestioneaza bine relatia, relatia cu copilul se poate distruge. In functie de toate aceste lucruri, se identifica in ce tip de trauma se incadreaza copilul, iar apoi decidem cum sa ne raportam la trauma. Cultura si religía, de asemenea, sunt factori importanti. Daca persoana considera ca Dumnezeu o pedepseste, va lua lucrurile mai usor, mai suportabil. Terapeutul identifica aceste puncte-cheie pe care i le constientizeaza clientului.

De obicei, victima isi alege o masca psihologica. Mastile sunt structuri de suprafata.

O idee extrem de importanta, zic eu, a venit in finalul acestei prezentari: putem spune ca o persoana sufera pentru ca a patit asta si asta… dar nu stim de ce a facut tocmai depresie pentru asta, sau a facut altceva… Aici chiar va invit sa va spuneti parerea in comentarii!

Indiferent de metoda, cel mai important este background-ul clientului. Ne focalizam pe problema sau pe solutie, care este telul ultim.


Georgiana Branisteanu
Tags: autor: Georgiana Brănişteanurubrică: În atenţietraumă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Ilany Kogan on the psychoanalytic treatment of refugees and the unfinished mourning of the Romanians after 1989
Gradiva Podcast

Ilany Kogan on the psychoanalytic treatment of refugees and the unfinished mourning of the Romanians after 1989

by Cafe Gradiva
15 octombrie 2020
Din jale netraita se intrupeaza fantoma – despre cripta decriptata
Cafe Gradiva

Din jale netraita se intrupeaza fantoma – despre cripta decriptata

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Growing Up, maturizarea fortata a copiilor nedoriti si dorinta de vindecare
Cafe Gradiva

Growing Up, maturizarea fortata a copiilor nedoriti si dorinta de vindecare

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Congresul Naţional de Psihotraumatologie 2011 – o primă ediţie de succes

Congresul Naţional de Psihotraumatologie 2011 - o primă ediţie de succes

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?
Cafe Gradiva

Câţi dintre copiii identificaţi cu “tulburări ale deficitului de atenţie” nu sunt mai degrabă isterici?

16 noiembrie 2020
Cu horoscopul în terapie
Cafe Gradiva

Cu horoscopul în terapie

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.