Lucrarea pe care am audiat-o acum s-a numit „The Vienna Trauma Chart and the Dynamics of Trauma Therapy” („Fisa pentru evaluarea traumei modelul Viena si dinamica terapiei traumei”), din care va prezint cateva idei notate de mine. Il astept pe Dorin cu completari, ca de obicei, caci si el si-a luat notite.
EMDR are la baza ideea legaturii minte-corp; cu cat se aduna mai multe probleme, psihicul sufera, iar corpul de asemenea; resursele scad. O terapie poate dura si doi ani si nu intotdeauna rezultatele sunt cele scontate. Orice psihoterapie trebuie sa ia in considerare daca clientul are resursele necesare pentru a face fata evenimentelor. Calcularea resurselor pacientului este esentiala.
Tipologia traumei
Daca lucrezi cu oameni traumatizati, trebuie sa intelegi in ce categorie a tipologiei de mai jos se incadreaza.
Tip 1. Cand ceva nu prea placut se intampla. Daca ai destule resurse, treci peste. Exemplu: cineva te loveste sau te injura. Indiferent ce metoda ai folosi, poti depasi acest tip de trauma. Clientul are suficiente resurse. Terapeutul nu trebuie decat sa lase resursele sa se activeze singure. Daca trauma nu se autoremite doar asistata in acest fel, se va incepe psihoterapia propriu-zisa. Daca un om nu are incredere in persoane din jurul lui care ii sunt foarte apropiate (grad mare de paranoia), inseamna ca nu are incredere intr-o parte din el insusi pe care o externalizeaza in acea persoana.
Tip 2. Aici se incadreaza situatiile cand crezi ca poti face un lucru, dar, de-a lungul anilor, se intampla lucruri neplacute. Persoana nu stie daca poate sa mai aiba incredere in ea insasi. Terapia NLP vizeaza relatia cu mediul extern, dar si cu sine insusi.
Tip 3. Cand din copilarie omul continua sa sufere evenimente care il socheaza. Aceste evenimente traumatizante creeaza gauri adanci in psihic, de exemplu cand un copil este neglijat de catre parinti. Evenimentele multiple si agresive lovesc persoana si pun la incercare puterea terapeutului de a suporta ceea ce povesteste pacientul.
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Urmăriţi-ne pe WhatsApp
Abonaţi-vă la Newsletter
Esentiala este relatia cu sine insusi si cat de constient esti de tipul de trauma de care suferi. In functie de aceste tipuri, tratamentul este diferentiat.
Ce au in comun traumele? La aceasta intrebare raspunde Vienna Trauma Chart despre care va scriu in continuare. Aceasta acopera urmatoarele situatii:
- Abuz sexual asupra copilului
- Violenta domestica adresata copilului depinde de resursele copilului (ex.: mame care isi bat fiicele)
- Abuz sistematic (in general, abuzul facut de mama): mama isi goneste sotul si ii interzice copilului sa pastreze legaturi personale cu tatal lui. Este un abuz emotional care duce la perturbarea comportamentului copilului. Din punct de vedere juridic nu se prea poate interveni pentru ca nu exista semne corporale ale acestui abuz. Se frange balanta dintre normal si anormal deoarece copilul nu este capabil sa vada abuzul mamei (de multe ori o vede pe mama ca pe o victima). Acelasi lucru se intampla si in Romania. Abuzul emotional al mamelor (ele, in majoritatea cazurilor, recurg la aceasta forma de abuz, pentru ca le sunt incredintati copii la divort) poate fi depistat prin intermediul evaluarii psihologice a copilului, insa nu este foarte usor de identificat si de justificat pentru ca nu reiese neaparat din teste si depinde mult si de varsta copilului.
- Neglijarea copilului de catre parinti si lasarea lui cu baby-sitter. La noi, neglijarea este mult mai grava pentru ca populatia nu isi poate permite nici macar baby-sitter.
- Situatii de razboi si accidente – cand ti se intampla ceva neplacut, fara implicarea ta directa in cauza. Abuzul nu este produs de o persoana de incredere, ci de un eveniment exterior.
- Bolile grave, incurabile – reduc persoana la neputinta; nu se poate face nimic pentru iesirea din situatie. Situatia este diferita fata de tratamentul urmat de insanatosire in alte boli.
Conteaza de cate ori a fost abuzata o persoana, incepand cu ce varsta precum si relatia generala cu agresorul (ex.: este o persoana normala, dar cand bea este de nerecunoscut, se transforma radical). Resursele unui om sunt importante, de exemplu, atunci cand parintii esueaza in rolul lor fata de copil, acesta poate fi preluat de catre bunici. Exista etape traumatizante in sine: pubertatea. Daca parintii nu gestioneaza bine relatia, relatia cu copilul se poate distruge. In functie de toate aceste lucruri, se identifica in ce tip de trauma se incadreaza copilul, iar apoi decidem cum sa ne raportam la trauma. Cultura si religía, de asemenea, sunt factori importanti. Daca persoana considera ca Dumnezeu o pedepseste, va lua lucrurile mai usor, mai suportabil. Terapeutul identifica aceste puncte-cheie pe care i le constientizeaza clientului.
De obicei, victima isi alege o masca psihologica. Mastile sunt structuri de suprafata.
O idee extrem de importanta, zic eu, a venit in finalul acestei prezentari: putem spune ca o persoana sufera pentru ca a patit asta si asta… dar nu stim de ce a facut tocmai depresie pentru asta, sau a facut altceva… Aici chiar va invit sa va spuneti parerea in comentarii!
Indiferent de metoda, cel mai important este background-ul clientului. Ne focalizam pe problema sau pe solutie, care este telul ultim.
Georgiana Branisteanu