Deschid, plecand de la cuvintele unui baietel de cinci ani si jumatate, o serie de cateva articole pe care le voi dedica travaliului de simbolizare. Atunci cand vorbim despre psihanaliza copilului, ne referim la un eu imatur, la conflictul dintre dorinta si placere, mediat adesea de un supraeu tiranic, la o prevalenta a proceselor primare si la un deficit de continere si simbolizare.
Voi vorbi cititorului in alte articole despre continere si importanta travaliului de constructie a unui continator din punct de vedere al aparatului psihic individual si al aparatului psihic grupal.
Travaliul de simbolizare presupune trecerea din planul primar al afectului brut care copleseste si uneori produce efractie, generand un efect traumatic, intr-un plan secundar, elaborativ, care permite filtrarea, exprimarea si simbolizarea afectelor.
Putem pleca de la modelul bionian ce se refera la elementele alfa si beta. Elementele beta sunt afectele in stare bruta, fara sens, fara semnificatie, iar elementele alfa reprezinta traducerea lor, simbolizarea lor. Pentru aceasta este insa nevoie de un traducator.
Mama reprezinta primul traducator pentru bebelus, iar in cadrul terapeutic rolul acesta apartine terapeutului.
In acest articol ma voi opri asupra simbolizarii mediate de vis, de travaliul oniric. Asa cum aminteam in primul articol care a deschis aceasta rubrica, dispozitivul meu de lucru fiind unul grupal, vorbim de un travaliu oniric grupal ce are la baza conceptul de rezonanta fantasmatica (Foulkes, Ezriel). O fantasma pe care unul dintre membrii grupului o poarta si o mobilizeaza este impartasita de toti ceilalti. Travaliul grupal produce aparitia unui lant asociativ verbal care permite nasterea unui emergent, in virtutea caruia se va analiza angoasa de baza si fantasma comuna.
Am folosit aceasta introducere teoretica mai lunga, apeland la rabdarea cititorului, pentru a explica putin mecanismele psihice si organizatorii care actioneaza atunci cand vorbim de un grup, precum si articularea planului intrapsihic cu cel intersubiectiv.
Ma intorc acum la fraza de la care am plecat si o redau mai detaliat. Ea apare in contextul unui grup terapeutic format din 5 copii. Copiii se jucau un joc in care construiau un oras. Au spus ca este orasul Paris.
Primul copil: eu nu m-am odihnit bine azi noapte
Al doilea copil: nici eu
Terapeutul: poate ati visat ceva
Primul copil: eu am visat ca eram la Paris
Terapeutul: ce faceai acolo?
Primul copil: ma suiam pe Tour Eiffel si vroiam sa vand inghetata.
Al doilea copil: eu am visat ca a venit Miss (n. a. – educatoarea sa). Mi-e dor de Miss.
Primul copil: visele sunt asa ca nu poti sa faci doua deodata.
Terapeutul: visam un vis, ne trezim si de abia apoi cand dormim iar putem visa altul.
Sa incercam sa analizam aceste randuri. La nivel intrapsihic putem sesiza aspectul oedipian ce se reflecta prin simbolizarea dorintei si a angoasei de castrare. Triunghiul oedipian este prezent in acest discurs si visul aduce cu el dorinte, placere, dar si amenintare.
La trecerea dintre individual si grupal, putem aminti ca grupul ca obiect libidinal permite satisfacerea dorintelor pulsionale (Pontalis). Copiii isi pot exprima dorinta de a poseda un penis precum cel al tatalui lor si de o avea pe mama lor. Fantasma de a lua locul tatalui este urmata de vinovatie si de teama de a pierde acest penis.
La nivel intersubiectiv, acest travaliu permite diferentierea dintre fantasma si realitate, dintre interior si exterior. Aceasta delimitare intre inconstientul pulsional si supraeul reglator este mediata de aducerea conflictului in preconstient prin travaliul oniric.
Redau acum un alt context oniric care apare in cadrul unei terapii de familie:
Copilul: am visat ca o doamna venea la gradinita si ii ucidea pe toti copiii cu un cutit. Vroia sa ma omoare si pe mine.
Terapeutul: cine sa fie aceasta doamna?
Mama: poate sa fiu eu.
Copilul: cand eram eu mica poate as fi putut sa mor.
Mama: m-am gandit mult daca voi pastra sarcina sau nu cand am ramas insarcinata. Pana aproape de trei luni am fost nehotarata.
Terapeutul: si atunci a existat acest pericol de moarte.
Un travaliu oniric familial care permite construirea unui holding familial asa cum il numeste A. Ruffiot si astfel este posibila simbolizarea unei angoase de moarte. Legatura filiala fragila, amenintata de un pericol de moarte a fost prezervata cu ajutorul unei aliante inconstiente, denumite de R. Kaes, pact denegativ care a permis refularea continutului toxic si investirea narcisica. Prin vis si prin contextul terapeutic familial, se produce intoarcerea refulatului si se poate vorbi despre moartea celui ce s-a aflat in pericol de moarte pentru ca el sa poata incepe trai.
Sursă foto: http://www.gracelinblog.com/2011/09/tour-de-eiffel-pocket-pacy-2.html
