Contratransferul nu are cum sa fie determinat doar de pacient, una e reactia cuiva cand ii cer, de exemplu, atentia – poate sa mi-o dea, sa i se trezeasca sentimente materne, poate sa-l enerveze, poate sa-mi intoarca spatele, poate sa o vada ca o ocazie sa ma foloseasca, tot felul de contratransferuri. Astea tin de felul de a fi a omului, nu de transferul celuilalt. In termeni psihanalitici, un transfer poate trezi nenumarate contratransferuri. Si alta e cand un om trezeste in mine ceva analog cu starea lui interioara, cand ma trezesc ca, fara sa vreau, inscenez un personaj din mintea lui. Nu stiu cum se numeste asta, dar sunt doua lucruri diferite.
Cititi Despre contratransfer in psihanaliza relationala
Din experienta mea de viata, ca nu sunt analist, in fiecare relatie e ceva care se repeta si ceva nou, trezit doar in relatia aia. Fiecare om trezeste altceva in mine, sunt altfel, insa am si ceva neschimbat.
Daca bagam si neutralitatea lucrurile se schimba putin. Daca cineva e neutru tinzi sa proiectezi foarte mult. Acum intrebarea poate fi la ce fel de transfer invita neutralitatea…
Comentariu anonim la articolul „Deconstruind mitul analistului neutru: O forma alternativa provenita din teoria intersubiectiva a sistemelor” de Georgiana Brănişteanu
Cititi despre Iubirea de transfer – de la ”logica supei cu argumente de galuste” pana azi
Foto: darkfreudblog.files.wordpress.com
Iata un comentariu intersubiectivist. Cui i se datoreaza oare?
La ce transfer invita neutralitatea (in masura in care, cum bine descrieti, ea poate fi realmente autentica)? Probabil la unul cat mai fidel obiectelor interne.
Mie :). Si as vrea sa nu fiu facuta subiectivista, relationala, freudiana, kafkiana sau vreo eticheta din asta. Vorbesc din experienta mea, atat. Si din efortul de a intelege lucrurile cu mintea mea.
Si asa "psihanalitic" e deja o cutie, chit ca reflecta realitatea..e deja un limbaj si un mod de a privi lumea destul de ingust, d'apoi sa mai intram in cutiutele din cutie. Cred ca "intersubiectivist", "freudian" etc inseamna indoctrinare serioasa.
Dar sigur, dincolo de ce-mi place si nu-mi place mie fiecare poate sa-si dea cu parerea.
Foarte interesanta intrebarea dvs. – la ce fel de transfer invita neutralitatea afectiva sau comportamentala (nu?) a psihanalistului! Si eu as zice tot ca Ioana dar as mai adauga ca, daca psihanalistul se arata neutru, pacientul isi va proiecta transferul (pe ceva trebuie sa il proiecteze, nu?) pe alte elemente de realitate ale analistului, haine, statura, varsta si sexul analistului, culoarea parului, amenajarea cabinetului si orice alt element care i-ar transmite ceva pacientului, ceva personal despre psihanalist. Ceilalti ce credeti?