Lobotomy – solo show by Valeriu Schiau

Vernisaj: Duminica 13 noiembrie 2011, orele 16.00

Loc: Centrul Cultural Palatele Brancovenesti Mogosoaia, Casa Artelor
Curatoare: Olivia Nitis

Valeriu Schiau nu este un artist confortabil. Lucrarile sale vorbesc in mod direct despre problemele sale personale, despre interiorizare si adaptare, extinzand discursul sau figurativ in pictura, desen, obiect, video catre dimensiunea obsesiva a nelinisilor pe fondul abuzurilor sociale. Aceste problematici sunt abordate si in performance / performance filmat inteles ca argument autoreferential in favoarea explorarii obsesiilor subiective. Personajul central din lucrarile artistului este copilul, uneori in stadiu de avorton, parasit, abandonat, neasumat, iar acest copil este expresia experimentelor sociale din anumite contexte socio-politice, cu precadere cel al regimului sovietic, pentru ca, Valeriu Schiau este „nascut in URSS”, dupa cum s-a intitulat unul dintre proiectele sale trecute. Valeriu Schiau devine martorul lagarelor de copii, al privarii de libertate de la nastere si chiar din stadiul de nenascut, ca formula de predeterminare a rolului indivizilor de instrument deservit unui sistem politic totalitar.

Citiţi despre

Încurcătura limbilor şi omul postparadisiac

Ma gandesc ca ti se pare urat

Cotard’s Syndrome: Not Pretending That We’re Dead

Lobotomia este o procedura chirurgicala care presupune sectionarea unor fibre nervoase in encefal cu scopul imunizarii afective a pacientilor atinsi de anxietate paroxisica cronica, de obsesii grave sau de presiuni morale care determina acte sinucigase. Proiectul Lobotomia reflecta o stare de fapt, aceea a insensibilitatii, a lobotomizarii colective fata de dramele sociale. Pasivi si imuni emotional privim procesul de dezumanizare cu seninatatea roz din picturile lui Valeriu Schiau. Acesti copii isi pierd identitatea devenind fie masa de manevra, fie pur si simplu miei sacrificati de o putere bolnava care ii considera inutili, sau care ii vaneaza cu scopul unor principii de purificare sociala. Lipsa de reactie a celor care privesc este la fel de dezumanizanta pentru ca devine expresia unei participari tacite. Expozitia lui Valeriu Schiau este, asadar, rezultatul unor observatii grave asupra deviatiilor umane incurajate de sisteme socio-politice abuzive, dar si un exercitiu critic la adresa starii contemplative a unei lumi pentru care nepasarea fata de celalalt este consecinta imunizarii psihologice practicata in timp de aceleasi sisteme pentru care constiinta colectiva este instrumentul ideal de manipulare.