• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Cafe Gradiva

Nu stiu. Fac prost

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Nu stiu. Fac prost

Voi vorbi in acest ultim articol care incheie seria celor destinate travaliului de simbolizare in relatie cu un obiect de mediere – despre importanta jocului in tehnica psihanalitica. Pornesc de la cuvintele unui baietel de 5 ani, care participa la o terapie de familie si care incerca sa exprima neputinta de a da sens conflictului, care cauta mai degraba acte decat cuvinte.

Copilul: vreau sa construiesc un bloc si nu am utilaje. Ma ajuti sa construiesc un bloc?
T: te ajut. Putem construi cu totii ceva impreuna.
Copilul pune in mijlocul covorului mai multe utilaje, indicatoare si masini la gramada.
Copilul: nu stiu sa le asez. Indicatoarele. Mereu le asez prost.
T: cum adica prost?
Copilul: adica nu stiu. Fac prost. Ajuta-ma tu, aseaza-le tu.
T: eu nu le pot aseza in locul tau. Aseaza-le cum ai vrea tu.
Copilul: nu stiu. Fac prost. Mami stie
T: mami stie pentru ea, nu le poate aseza in locul tau
Copilul: ba da, aseaza-le !
T: nu poate in locul tau. Nici ea, nici eu nu pot in locul tau.
Copilul: am putea cu totii impreuna?
T: da, putem

Ne alegem masini. Eu imi aleg salvarea si pompierii, copilul isi alege doua masini, mama isi alege un tanc si o masina de interventii. Copilul ne da la fiecare si cate doua indicatoare. Eu asez indicatoarele mele si masinile pe drum, copilul produce un accident intre masinile lui, iar mama aseaza masinile ei pe contrasens in fata alor mele. Copilul imi cere sa aduc salvarea si pompierii sa intervin. Ii cere si mamei sa intervina. Apoi aduce utilajele sa faca curatenie si sa inceapa constructia.

Citiţi despre

Somnul lui Lenin

Help! My Mom’s A Narcissist. (Resource List)

Sigmund Freud şi Salvador Dali se întâlnesc la Philadelphia

Inca de la Melanie Klein, care inspirata de Freud a scris despre dezvoltarea copilului, jocul a devenit o modalitate de a investiga inconstientul si de a gasi cai pentru a exprima continuturile conflictuale refulate. In terapia de familie, jocul apare ca un spatiu de continere si simbolizare care permite aparitia unor fantasme si permite intelegerea modului de functionare a legaturilor familiale, blocajele aparute in circuitul fantasmatic, precum si golurile sau bizareriile care nu capata sens.

Subscrieţi la Cafe Gradiva

Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Urmăriţi-ne pe WhatsApp

Abonaţi-vă la Newsletter

Copilul doreste sa construiasca un bloc, jocul de constructie reprezentand un moment terapeutic important pentru ca apare dupa foarte multe sedinte in care jocul este doar unul de distrugere. Este in fapt un travaliu de constructie a unui continator, care sa permita apoi depozitarea unor continuturi, a unor afecte, a unor trairi, a unor angoase.

Copilul cere ajutorul pentru ca el nu stie si face prost. Ne intrebam cui cere ajutorul si ce fel de ajutor cere? Adultul care este omnipotent trebuie sa stie si mai ales copilul trebuie sa i se supuna in a face bine sau in a-l lasa pe el sa faca in locul lui.

Este o lupta de putere? Masoara copilul posibilitatea in care ar putea deveni egalul mamei sale, desi el este doar copilul ei?

Este o confuzie intre obiect si subiect? Este copilul obiectul fantasmat al dorintelor mamei sale in absenta tatalui care nu poate instaura legea si interdictiile fundamentale?

Daca copilul este prost, atunci mama il poate repara si il poate controla cu putinta sa si prin faptul ca ea este buna. Mama este un obiect ideal, copilul este un obiect stricat.

Prezenta conflictului produce confuzie si devine un obstacol pentru joc. A. Green afirma ca dincolo de modelul implicit al nevrozei care ne trimite la angoasa de castrare, ceea ce pare a fi implicit intr-o situatie analitica este un model contradictoriu alcatuit din perechea angoasa de separare – angoasa de intruziune. Efectul acestei duble angoase viseaza in esenta nu problematica dorintei, ci chiar formarea gandirii. Impreuna cu J. L. Donnet, acesta descrie nucleul psihotic fundamental caracterizat prin inhibarea functiilor de reprezentare, clivajul unui obiect unic, bun sau rau, subiectul fiind sub efectul unei prezente intruzive persecutoare si ale depresiei prin pierderea de obiect.

In pshanaliza, jocul este privit dintr-o tripla perspectiva: suport al absentei parentale (in cazul nostru al absentei tatalui), aparare in fata angoaselor primitive (in cazul nostru angoase de distrugere si de prabusire), intermediar intre placere si realitate, intre interior si exterior.

Jocul este un traducator al imaginarului, fiind o portavoce a unei suferinte care organizeaza legaturile familiale si care se exprima in contextul terapiei familiale.

Absenta tatalui impiedica constructia complexului Oedip si mentine legaturile familiale intr-o stare fuzionala, simbiotica, pre-oedipiana. Prezenta jocului care lasa loc constructiei este un indicator pentru iesirea dintr-o angoasa catastrofala de moarte si un simbol al crearii unui spatiu unde sa apara si tertul.

www.cafegradiva.ro

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citiţi şi

Ti-era foarte foame
Cafe Gradiva

Ti-era foarte foame

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Atunci mananca singur
Cafe Gradiva

Atunci mananca singur

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Avem nevoie de un dicţionar de psihanaliza legăturilor?
Cafe Gradiva

Avem nevoie de un dicţionar de psihanaliza legăturilor?

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Aruncandu-ma cu capul inainte

Aruncandu-ma cu capul inainte

Comments 6

  1. Ioana M. says:
    14 ani ago

    Foarte interesant episod. Mi se pare extraordinar de clara formularea "nu stiu, fac prost". Probabil ca travaliul poate incepe odata cu admiterea neputintei si nestiintei. Un fel de a face loc experientei transformative care inlocuieste nu stiu cu stiu, ceea ce va avea consecinta fac "mai" bine. Frumos.

    Răspunde
  2. Cristina Călărăşanu says:
    13 ani ago

    Multumesc pentru comentariu Ioana. Intr-adevar travaliul poate incepe o data cu iesirea din omnipotenta si din fantasma ca obiectele exterioare sunt sub control total. Cred ca este o confruntare pana la urma cu o angoasa de separare si o conturare a trairii vis a vis de pierderea obiectului, dar si aparitia acelui spatiu tranzitional creator pe care copilul il poate utiliza.

    Răspunde
  3. Monica says:
    13 ani ago

    Cu adevarat interesant.
    Copilul construieste pentru prima data in terapie, mentionati.
    Doreste sa construiasca un bloc, ii trebuie utilaje si masini pe care le arunca la gramada.
    El isi alege doua masini oarecare.
    Mamica, un tanc si masina de interventii.
    Terapeutul isi alege masina de pompieri si pe cea de salvare.

    Imi pare ca, subtil alegerile mamicii si terapeutului au amanat jocul de-a constructia unui bloc.
    Ne jucam de-a accidentul. Copilul se raneste, mamica si terapeutul intervin, repara copilul.
    Vindecat, el poate construi un bloc.

    Cred ca este loc pentru a reflecta mai mult asupra dinamicii acestei relatii.
    Va astept cu interes viitoarele articole.

    Răspunde
  4. Cristina Călărăşanu says:
    13 ani ago

    Multumesc Monica. A reflecta si a aduna si reflectiile celorlalti permite travaliului de elaborare sa avanseze si sa se aprofundeze. Observatia ta cu privire la interventia mamei si a terapeutului este foarte buna. Asa cum am specificat si in alte articole, in terapia psihanalitica familiala, discursul este asociativ grupal si fiecare membru este purtatorul unor fantasme si angoase grupale.
    A construi este un travaliu care apare sub pericolul angoasei constante de prabusire. Cand copilul poate construi din nou trecand prin distrugere si accidente, el poate simti ca aceasta constructie nu se mai poate prabusi pentru ca s-a prabusit deja o data de mult prin aparitia traumatica a unei rupturi familiale.
    Interventia terapeutului in calitate de tert permite reconstructia legaturilor familiale, a unui sentiment de siguranta si a creativitatii de a imagina din nou un viitor tinut pana acum prizonier de trecut.
    Astept cu placere si alte reflectii.

    Răspunde
  5. T. Dora says:
    13 ani ago

    Si eu m-am gandit fantasmele cui sunt puse in jocul cu masinile? Nu par ale copilului, copilul doar isi gaseste un loc in scenariu. Sunt ale grupului, ale fiecaruia, nu inteleg.
    Sigur ca copilul putea alege sa faca altceva decat un accident, dar odata ce mama si-a luat tanc si interventie, terapeutul salvare jocurile sunt pe jumatate facute, nu?

    Răspunde
  6. Cristina Călărăşanu says:
    13 ani ago

    Intrebarile tale imi permit sa readuc in discutie conceptul de portavoce introdus de E.Pichon Riviere. Intr-un grup, portavocea este cea care permite emergenta unei fantasme grupale. Altfel spus, ceea ce spune un membru, ceea ce deseneaza, ceea ce se joaca reprezinta pentru noi o modalitate de a intelege sensul grupal prin intermediul unui lant asociativ care nu este doar individual.
    Nu stiu daca putem sti ce putea alege copilul sa faca dincolo de ceea ce a facut deja, dar putem spune ca ceea ce a ales sa faca reprezinta un act ce are sens la nivel familial.
    Copilul este cel care a condus jocul, el a ales primul masinile, el a coordonat ceea ce urma sa se intample.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

neurastenie psihastenie burnout
Psihoterapie

Neurastenie, psihastenie și starea de oboseală: burnout-ul în secolul al XIX-lea

1 mai 2025
Gurmeet Kanwaal dispoziţia prietenoasă
Psihologie

Cum vede Gurmeet Kanwaal prietenia, dispoziţia prietenoasă şi intimitatea

1 mai 2025

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

11 august 2024
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

26 martie 2025
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti, sector 3

25 aprilie 2025
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×