In ultima zi a festivalului de la Londra am participat doar la plenara de inchidere. Dupa paharul de vin rosu baut cu cei doi colegi, ma culcasem destul de tarziu, iar dimineata a trebuit sa-mi fac bagajul.
La inceputul plenarei au luat cuvantul Andrea Sabbadini si Laura Mulvey, iar mai apoi si multi dintre participanti.
Andrea Sabbadini a subliniat inca o data conceptul de border, granita, bariera dintre inauntru / in afara, protector / invadator, permisv / restrictiv etc. Este important insa ca aceasta bariera sa fie si sa ramana flexibila, permeabila – si intr-un fel chiar ambigua. Conceptul winnicottian de „spatiu tranzitional” cred ca se potriveste cel mai bine pentru a intelege starea de border, in acest context, o granita creativa. De asemenea definitorie ramane posibilitatea de crossing of the border, traversarea inauntru si in afara, de la o stare la alta. Granita trebuie sa ramana alive, deschisa, permeabila, flexibila, sa fie sigura, dar si sa permita in acelasi timp.
 |
| Filmul Emigrantul din 1917 al lui Charlie Chaplin a rulat în deschiderea festivalului, ca ilustrativ în cel mai înalt grad pentru tema ediţiei din acest an |
Discutiile si opiniile celor prezenti in sala s-au referit in principal la impresiile legate de filmele vizionate si panelurile la care au participat. Pentru ca tema festivalului a fost legata de fenomenul migratiei, s-a sugerat extinderea selectiei filmelor, astfel incat sa nu fie prezentate doar filme de pe continentul european, ci si de pe alte continente: american, asiatic etc.
Cam atat am putut sa ascult. La un moment dat a trebuit sa plec. Ca de fiecare data cand am avut o astfel de experienta – participarea in strainatate la un eveniment psihanalitic (dar nu numai), am trait un sentiment amestecat de tristete si bucurie in acelasi timp. Ma gandesc la tema festivalului si realizez ca pentru cateva zile am fost la randul meu un emigrant care a plonjat intr-un alt timp si spatiu. Am o stare alterata, de visare frumoasa, de granita intre realitate si vis, dintre mine si ne-mine, ceilalti. Aceasta stare o simt permeabila si impregnata cu multe emotii, ganduri, stari.
Ma gandesc la ceea ce Ogden spune despre al sau concept dream-thinking, adica o curgere, flux neintrerupt de ganduri si stari prin noi. Acest flux continuu al starilor noastre duce la imbogatire, cunoastere si la ceva creativ care se naste in tine. Astfel incat… continui sa visez!
Ma intreb daca la festival au fost si persoane care lucreaza cu emigranti/refugiati. Sau persoane din partea asociatiilor care ofera servicii de consilere emigrantilor/refugiatilor. M-ar interesa si parerea lor fata de tema festivalului.
Multumesc, Mihaela
Da, am fost la festival si lucrez in Londra cu refugiati. Mi s-a parut o ocazie destul de rara sa fie adusi laolalta cineasti, psihanalisti si clinicieni interesati de film si psihanaliza. Filmele au fost foarte bine alese, si discutiile interesante, insa am avut senzatia ca problemele fundamentale legate de impactul migratiei extraeuropene nu au fost dezbatute in profunzime, am perceput o oarecare distanta mentinuta aproape expres, in a aborda tematica granitelor si a trecerii lor. A fost la un moment dat un cometariu destul de dur la un film documentar despre migranti din Africa ce nu pot trece mai departe de un anume oras din Nigeria, ramanand blocati acolo la infinit si astfel devenind parte din retelele locale de prostitutie sau munca la negru. Comentariul viza nevoia de a tine granitele inchise, "ce ne-am face" spunea domnul cu pricina, " daca s-ar deschide granitele, Anglia s-ar umple de africani!". Filmele de tipul asta ar putea sa aiba un dublu rol: pe de o parte sa aduca informatie pura (sunt documentare) si pe de alta, adresandu-se nu numai mintii, ci si simturilor, sa patrunda mai adanc in fiinta privitorului: documentarul Bettinei Haasen "Hotel Sahara" foloseste prim planuri ale chipurilor, mainilor, ochilor celor intervievati, proximitatea camerei de filmat aduce spectatorului personajele realmente in fata ochilor, e o sansa sa fii aproape de oameni care sunt nevoiti sa fuga de acasa avand motive foarte serioase, mi se pare ca filmul si mai ales analiza lui ar putea fi un vehicul foarte potrivit pentru negocierea sentimentelor fata de acesti oameni. S-a vorbit despre rigiditatea proriilor limite si despre importanta de a reflecta mai serios la atitudinea fata de migranti. Nu s-a vorbit insa nimic despre frica de a fi invadati, de a fi anihilati, despre proiectarea responsabilitatii asupra "sferei politice" si despre refuzul de a relecta mai profund asupra consecintelor acestor frici care ramanand neatinse sunt proiectate la infinit. Altminteri au fost prezentari extrem de interesante, una dintre cele mai inedite mi s-a parut cercetarea Catherinei Portuges despre impactul psihologic al dinamicii exilului asupra regizorilor central europeni refugiati la Hollywood. Se pare ca Holywoodul era rareori de acord cu filmele pe tema migratiei, era un subiect tabu, se promova asimilarea valorilor americane, dificultatile exilului fiind "negate" cu desavarsire.In afara de faptul ca aproape toti actorii primeau nume noi, de preferinta cu rezonante americane, multi regizori, cameramani, actori veniti in exil, au fost acuzati de autoritatile americane a fi dusmani politici sau spioni si multi dintre ei locuiau sub supraveghere cu domiciliu fortat (vezi "alien ennemies"). Pe scurt, fiindca deja am trecut de limitele unui simplu comentariu, un eveniment foarte binevenit, de la care am plecat cu sentimentul ca psihanaliza, filmul si migratia inca sunt dialecte diferite, si uneori chiar limbi diferite, dar incercarea asta de a le pune impreuna poate avea urmari importante. Smaranda Bendela
Va multumesc pentru raspuns. Imi permit sa va intreb cum as putea lua legatura cu dumneavoastra. Locuiesc in Londra, lucrez cu copii, sunt interesata in munca cu emigranti/refugiati. In prezent ma formez ca psihoterapeut prin dans si miscare la Roehampton University.
Multumesc, Mihaela Baduta Popp
Moderatorului/administratorului website: am o rugaminte, puteti va rog sa scoateti ultimul comentariu la acest articol de pe site? Persoana interesata m-a contactat deja. Multumesc mult!Smaranda
Buna seara, ma numesc Marius Anescu si as dori sa iau legatura cu doamna Smaranda Bendela.
Va multumesc.