Apropo de fetişism

Puerilitatea amorului…

La treizeci de ani, Alfred Binet îşi pune eterna întrebare: Ce e iubirea? De ce tânjim mai degrabă după o persoană decât după alta? Va răspunde în Revue Philosophique, în două articole purtând titlul „Fetişismul în dragoste”. Suntem în 1887. Sexologia şi psihanaliza se află încă în limburi.

Alfred Binet e un înaintaş. Va fi de altfel plagiat adesea, inclusiv de Jung, care împrumută noţiunile de introversie şi extraversie. Biografii lui Binet lasă să se înţeleagă că el nu era omul care să se supere: avem un timid, interesat de psihologia jucătorilor de şah, de oboseala mentală, de hipnoză şi care scrie drame macabre sub pseudonim.

Pornind de la clasicul exemplu al unui Descartes irezistibil atras de femeile saşii ori al unui Rousseau care-şi află plăcerea doar în flagelare, Alfred Binet ajunge la concluzia că dragostea normală, în măsura în care există, nu e decât rezultatul unui fetişism subtil şi complicat sau, într-un cuvânt, politeist. Fetişistul pur, pe de altă parte, este un monoteist: partea se substituie întregului, accesoriul devine primordial. Unde începe patologia? se întreabă Binet. Şi iată şi răspunsul: în momentul în care iubirea pentru un detaliu oarecare începe să prevaleze, până la a le eclipsa pe toate celelalte. În concluzie, iubirea unui pervers e o piesă de teatru în care un simplu figurant iese la rampă, luând locul personajului principal.

Născut cu un an înaintea lui Binet, Freud îl omagiază în Trei eseuri despre teoria sexualităţii: în alegerea fetişului se manifestă influenţa persistentă a unei impresii sexuale simţite în copilărie. Ipotezele psihanalitice au făcut să pară caduce de o bună perioadă de timp lucrările psihologilor pre-freudieni. Cu toate acestea, citindu-l pe Alfred Binet, care se inspiră deopotrivă din Tratatul despre pasiuni al lui Descartes şi din Metafizica iubirii a lui Schopenhauer, ne dăm seama de greşeala pe care am face-o dacă am lăsa la anticariat un eseu atât de subtil în înţelegerea sublimelor puerilităţi ale amorului.