Doar mami tine bebe in burta ei (I)

Propun cititorului in acest articol sa ne apropiem de fantasma si de explorarea fantasmatica a originilor, care apare in procesul terapeutic al copiilor ca element central al dezvoltarii lor psihice si ca trecere esentiala de la o pulsiune scopica (a privi si a fi privit) la una epistemica (a gandi).

Redau, pentru a vorbi despre „fantasme originare, fantasme ale originilor si originea fantasmelor”, asa cum propuneau in titlul lor Laplanche si Pontalis, doua texte construite generic din mai multe situatii aparute in clinica terapeutica a copiilor.

Copilul: ma doare burtica
Terapeutul: ca si cum ai avea un bebe in burtica?
Copilul: ha. Nu am
Terapeutul: dar poate ti-ai dori sa ai
Copilul: doar mami tine bebe in burta ei. Si eu am fost in burta ei

Adesea, in clinica copiilor, apropierea de fantasma si in special de fantasmele originare apare prin prezenta unui simptom somatic care sa releve importanta corporalitatii ca purtatoare a sensului simbolic. Pentru ca sensul demersului terapeutic psihanalitic este acela de a permite punerea in cuvinte a fantasmelor si a angoaselor care insotesc aceste fantasme, copilul este invitat sa exprime sensul fantasmatic al durerii sale de burta.

Dialogul releva mai multe aspecte care apar in acest context.

1. Aspectul oedipian, copilul si-ar dori sa aiba un bebe in burtica, dar aceasta dorinta este insotita de o interdictie si de pedeapsa aferenta ei.

Relatia stransa dintre fantasma si dorinta este legata de trairea de satisfacere. Functia primara a fantasmei este punerea in scena a dorintei care este interzisa in acelasi timp.

Forma simpla a complexului Oedip, direct sau pozitiv, este descoperita si denumita astfel in 1910, cand Freud descrie evolutia acestui complex asa cum se petrece in cursul dezvoltarii psihosexuale a baietelului. Acesta o are ca prim obiect al afectiunii pe mama sa pe care doreste sa o aiba doar pentru el, dar intre al treilea si al cincilea an de viata iubirea pe care o simte baietelul pentru mama lui il face sa intre in rivalitate cu tatal sau si incepe sa il urasca. Se teme atunci ca tatal sau al putea sa il castreze, sa il priveze de penis din cauza dorintelor incestuoase fata de mama si a urii impotriva lui. Sub efectul angoasei declansate de aceasta amenintare de castrare, baietelul sfarseste prin a renunta la realizarea dorintelor sale incestuoase fata de mama si intra in perioada de latenta.

Dar daca cel care isi doreste sa aiba un bebe in burtica este un baietel si nu o fetita?

Freud a adaugat notiunea de complex Oedip negativ sau inversat intemeiata pe existenta unei constitutii bisexuale a fiecarui individ in copilarie. In forma negativa a complexului, baiatul doreste sa fie mama printr-o regresie la identificare, ceea ce constituie forma cea mai precoce de iubire pentru obiect. Cele doua forme ale complexului Oedip coexista in psihismul fiecarui individ, astfel ca Oedipul complet implica de aici inainte patru persoane: pe de o parte tata si mama, pe de alta parte dispozitia simultana feminina si masculina a copilului baiat sau fata.

2. Aspectul legat de fantasmele originare, copilul se intreaba cum apar copiii si implicit cum a aparut el.

In 1915, in studiul Un caz de paranoia, Freud vorbeste despre fantasmele originare:

Numesc fantasme originare formatiunile fantasmatice care se refera la imagini legate de raportul sexual al parintilor, seductie, castrare etc.

Pontalis si Laplanche definesc aceste fantasme ca structuri fantasmatice tipice ce se refera la viata intrauterina, scena originara, castrare si seductie – origini ale vietii fantasmatice indiferent de experienta personala a individului (sunt universale, cu acelasi continut). Un scenariu imaginar cu privire la real, dar si cu insertia simbolicului, un scenariu filogenetic cu intrari multiple.

Freud explica universalitatea lor spunand in Totem si tabu ca

este posibil ca toate fantasmele pe care le povestim astazi in analiza sa fi fost odinioara in timpuri originare ale familiei umane o realitate si ceea ce a fost o realitate in fapt sa fi devenit o realitate psihica si creand fantasme copilul sa umple cu ajutorul adevarului preistoric lacunele adevarului individual.

3. Aspectul transferential, copilul se intreaba daca terapeutul poate fi asemenea unei mame, poate purta copilul inlauntrul lui cu aceeasi grija cu care l-a purtat mama lui, il poate iubi si proteja, dar in acelasi timp este inspaimantat de posibilitatea de a fi devorat si inghitit, dar si de placerea de a devora si de a inghiti el insusi terapeutul.

Voi continua in urmatorul articol aceasta tema despre fantasma si fantasme originare.