 |
| Centru: conf. dr. Catalina Tudose, presedintele Societatii Romane Alzheimer. De la stanga la dreapta: Dan Prelipceanu – Presedintele Asociatiei Romane de Psihiatrie si Psihoterapie, Ioan Fulga – Facultatea de Medicina si Farmacologie “Carol Davila”, Helga Rohra – reprezentant al pacientilor, Irimie Cristian-Anton – Secretar de Stat Ministerul Sanatatii, Annete Dumas – Public Affairs Officer Alzheimer Europe, Victor Olsvszaky – Seful Biroului pentru Romania al Organizatiei Mondiale Sanatatii |
 |
| La nivel european, costurile directe si indirecte implicate de maladiile creierului sunt de aproximativ 798 miliarde euro. Cat costurile pentru cancer, diabet si bolile vasculare la un loc. |
Noi, pacientii, suntem expertii. Toata farmacologia, toti medicii n-ar exista fara noi, pacientii.
Da, Helga este atinsa de dementa Alzheimer. Locuieste in Germania, desi a studiat la Cluj si vorbeste romaneste impecabil. In tara ei, medicii i-au spus ca are inainte 12-15 ani pana in faza a treia a bolii. Acest rastimp ea il foloseste cu succes pentru a milita la nivel international pentru drepturile celor atinsi de Alzheimer.
 |
| Helga Rohra |
Dreptul ca diagnosticul sa fie cat mai timpuriu, dreptul de a beneficia de o colaborare intre medicul neurolog, medicul psihiatru si medicul de familie si probabil alte drepturi pe care Helga le va enumera maine, cand va vorbi (alaturi de alti pacienti) despre felul in care poti sa traiesti cu Alzheimer. Despre conferinta ei promitem sa relatam astă-seară. Am remarcat cu bucurie potentialul sanogen al Helgai si profunda ei capacitate de a da sens. Mai bine zis, de a gasi sens. Dar tot ea o exprima cel mai bine:
Vrem ca accentul sa fie pus pe resursele noastre, nu pe deficiente. Deficientele le stim, le traim zilnic.
Despre Helga mai spun deocamdata ca a scris o carte cu titlul Stepping Out Of The Shadow pe acelasi subiect in care este specialista: viata ei, cu boala care face parte din ea.
Dupa discursurile care au marcat deschiderea oficiala a Conferintei a urmat un scurt concert al ansamblului Violoncellissimo. Asa cum ii spune numele, se compune exclusiv din violoncele. Multe.
 |
| Ansamblul Violoncellissimo |
Cand au interpretat Adagio de Albinoni mi s-a intamplat ceva straniu (in sensul in care Freud vorbea despre straniu in 1919). Ca multi dintre dumneavoastra, si eu stiu acest Adagio pe de rost. Doar ca Albinoni a pus in partitura si o orga, in timp ce artistii din fata mea o inlocuisera cu… un violoncel, desigur! Pe loc mi-a trecut prin minte ca ceea ce aveam in fata era pur si simplu o metafora a evolutiei bolii Alzheimer. Eu aveam bine intiparit in memorie originalul, cu orga inclusa. Aveam referinta. Dar ce se intampla atunci cand pierzi aceasta referinta? Ce se intampla atunci cand nu mai poti fredona?
 Ştefan Lungueste în formare în psihoterapia şi psihanaliza copilului şi a adolescentului. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
