• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

S-a schimbat Isak sau nu?

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
4
S-a schimbat Isak sau nu?
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

S-a schimbat Isak sau nu?

Continui reflectiile pe marginea filmului Fragii salbatici al lui Ingmar Bergman (vizionat in a doua sedinta a proiectului Filmul si grupul), despre care am inceput sa scriu luna trecuta, si va multumesc tuturor pentru comentariile aparute intre timp!

Spuneam ca filmul atinge tema schimbarii psihice si va invit in continuare sa scrieti fiecare despre cum vedeti voi schimbarea psihica in cura psihanalitica si nu numai! Psihanaliza a inceput odata cu teoria despre schimbarea psihica vazuta ca fiind constientizare a continuturilor latente, in special a conflictelor, defrisarea inconstientului; apoi s-a vorbit despre perlaborare, adica remiterea simptomelor pe masura ce continuturile psihice sunt reintegrate mai bine decat a fost posibil in copilarie. N-am sa insist pe firul istoric; ceea ce s-a mentinut insa pana in zilele noastre este ideea ca psihanaliza, spre deosebire de orice alta terapie a psihicului, produce schimbari profunde si de durata, “schimbare a personalitatii“, si nu are de-a face cu schimbarea superficiala a unui simptom, asa cum se asteapta de la terapiile de scurta durata. Cat de profunda poate fi schimbarea s-a discutat cu fiecare noua paradigma teoretica. Kleinienii vorbesc despre integrarea obiectelor partiale si trecerea de la pozitia schizo-paranoida la cea depresiva, lacanienii despre echilibrul nodului borromean si construirea Simbolicului, iar un relationist o sa va spuna astazi ca schimbarea inseamna modificarea cunoasterii relationale implicite. Concepand procesul analitic conform uneia sau alteia dintre paradigmele teoretice, ne intereseaza de fiecare data si care este factorul de schimbare psihica pentru pacient: transferul in aici si acum dupa kleinieni, holdingul dupa Winnicott, Marele Celalalt dupa Lacan, relatia la nivel implicit procedural dupa relationisti.


In viata de zi cu zi, ne sunt familiare declaratii precum Oamenii nu se schimba, Am sperat sa se schimbe sau E total schimbat. Fantasma sau eventualitatea schimbarii psihice este una dintre cele mai importante preocupari ale noastre, alaturi de nastere si angoasa fata de moarte. Si stim ca numai o experienta puternica ce ne duce intr-o perioada de criza poate produce schimbare – si nu neaparat schimbare ca maturizare, aici intrand si teama de a nu innebuni, frecventa in special la persoanele care au in familie pe cineva cu o tulburare psihica. Asadar, schimbarea psihica profunda – catre vindecare sau destructurare – este posibila atunci cand persoana trece printr-un eveniment despre care spunem ca o marcheaza (pozitiv – o maturizeaza sau negativ – produce o trauma), eveniment ce implica travaliul asupra unui material psihic predispus prin constructia lui ontogenetica catre crestere sau catre prabusire.


Ce legatura au toate astea cu filmul? In creatia culturala in general si mai ales in film (pentru ca-l recunoastem ca fiind cel mai aproape de scenariile noastre fantasmatice si onirice), schimbarea psihica profunda – specifica unei cure psihanalitice – este posibila, poate fi imaginata, atribuita personajului si traita pentru scurt timp de catre publicul receptor. Un film bun este un schimb bun – creeat de niste minti si receptat de alte minti si are calitatea de a sustine fantasma de schimbare psihica si alte fantasme colective ale noastre in fel si fel de scenarii ce ne produc travaliu emotional. Resimtim acest travaliu dupa film si il mentinem o perioada de timp ca si cum noi insine ne-am fi schimbat
“definitiv“, dar apoi atmosfera emotionala se destrama treptat, nu poate persista precum in urma unei cure de terapie si revenim in decorul nostru cotidian. Am vazut ca procesul numit schimbare psihica – travaliul, criza – nu are intotdeauna un final fericit, la fel ca si filmul. De asemenea, “filmul bun” pentru noi este acela ce reuseste sa ne tina un timp in malaxorul sau emotional fara ca la final sa ne expulzeze neaparat intr-o stare de happy end.

In Fragii salbatici resimtim travaliul de schimbare al personajului, aflat intr-o perioada de criza, redat prin cateva elemente: atmosfera autoreflexiva (din chiar prima scena in care il gasim pe Isak la birou), schimbarea pe parcurs a alegerilor sale in cateva momente (exemplu: in relatia cu servitoarea) si privirea scenelor din tinerete prin ochii nostri; Isak nu-si exprima verbal intelegerea in apres-coup, insa impreuna cu noi rememoreaza si asista la scene in care nu fusese prezent. E ca si cum el isi retraieste emotional trecutul adaugandu-si intelegerea si interpretarea unei alte minti, din prezent.

Este evident ca relatia care reuseste sa-l schimbe este aceea cu Marianne care il insoteste in calatorie. Alaturi de ea viseaza, isi aminteste de tinerete, afla ca ar putea fi bunic, discuta despre relatia cu fiul lui, isi viziteaza mama, isi reintalneste vechi pacienti. Marianne, ea insasi prinsa intr-o poveste autodistructiva, ii cere ajutorul si-l ajuta la randul ei sa-si inteleaga esecurile. Este un schimb din care Isak are posibilitatea de a iesi imbogatit. In intimitate cu noi, privitorii, Isak are acces la mintile celor din jur, pe care incepe sa le reflecteze. Afla ca a avut o mama extrem de rece si ca, la randul lui, a fost la fel pentru fiul sau; rezultatul: fiul sau refuza sa devina tata. Afla ca cererea lui de a i se inapoia banii, desi perfect legitimata (rationalizata) de dorinta ca fiul lui sa fie un om de cuvant, are totusi o stranie legatura cu lipsa lui de afectiune (manifesta) fata de fiu (Marianne ii spune asta intr-un mod foarte direct). Afla ca servitoarea se poarta cu el ca si cum i-ar fi sotie si numai lui i se pare asta nepotrivit. Afla ca iubita din adolescenta il considera un om de treaba, dar ca s-a simtit mai mult atrasa de sarmul fratelui lui cu care flirta la cules de fragi. Afla ca sotia lui il insela, dar si ce gandea aceasta despre el si anume ca e un om fals cu un discurs fals care nu are acces la adevaratele lui trairi. Si afla ca este apreciat mai mult de catre pacienti decat de familie.
Isak priveste absolut uluit firul de neinteles pana acum al vietii sale ca si cum toate astea ar fi fost depozitate in inconstientul sau, dar n-au putut fi scoase la iveala pana acum – asistat fiind de nora sa (afin, ruda simbolica). E ca si cum, pana in prezent, lucrurile i s-ar fi intamplat pe tot parcursul vietii sale fara a le putea determina in vreun fel, el doar suportand pasiv si aparandu-se prin detasare (disociere?) si fuga in profesie. Mai multe scene finale sunt cat se poate de graitoare pentru schimbarea sa fundamentala: Marianne ii multumeste, dialogul cu fiul sau despre ceea ce urmeaza sa se intample cu ei si cu copilul si mai ales scena casnica in care servitoarei i se pare de nerecunoscut.
S-a schimbat Isak sau nu?

Georgiana Brănişteanu

este candidat – Societatea Română de Psihanaliză.

DE ACELAŞI AUTOR

Citeştedespre

Teste de personalitate psihanaliză psihometrie

Psihologia pe numere: teste de personalitate, o scurtă istorie

4 ianuarie 2021
Woody Allen Bananas psihanaliză

Woody Allen în psihanaliză. Cel mai faimos analizand al lumii împlineşte azi 85 de ani!

22 decembrie 2020
Donald Trump presedintia identificare proiectiva

Sechele: Vindecându-ne de preşedinţia lui Donald Trump

29 noiembrie 2020

    document.write(“”);

Toate articolele acestui autor

*
Tags: autor: Georgiana Brănişteanuperlaborarepsihanalizăpsihanaliza si filmrubrică: Grupul şi filmulschimbare psihică

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Copil verbalizare cuvant Francoise Dolto
Psi

Personalitatea copilului moare din cauza lipsei de relaţie

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
copilul corporalitate dorinta parintilor dolto
Psi

Copilul, corporalitate şi limbaj al dorinței părinților

by Cafe Gradiva
29 noiembrie 2020
copil parinte psihoterapeut dolto
Psi

Dar adulţii chiar îi înţeleg pe copii? Ce crede Françoise Dolto

by Alexandra Frîncu
29 noiembrie 2020
Load More
Next Post
melancholia

melancholia

Comments 4

  1. Bogdan Popa says:
    9 ani ago

    Georgiana, foarte fain textul asta. Mi-a placut mult. Partea care m-a lasat un pic cu gura cascata este cand zici de Isak si de procesul legat de intelegerea trecutului. Cand am vazut filmul prima data, cred ca nu am inteles deloc partea asta. Acum il vad altfel, si cred ca de fapt trebuie sa il revad. De asta mi-a placut foarte tare cum il legi pe Isak si rememorarea de relatia cu Marianne si oglindirea ei psihica.

    Mi-a mai placut foarte tare cum faci tranzitia de la ideea de schimbare psihica la film, si te muti la detaille concrete ale filmului. Cred ca asta face textul tau foarte puternic, cand vad exact in detalii ce inseamna ideea asta complexa de schimbare psihica.

    Partea la care am avut o usoara nedumerire e cand caracterizezi procesele de schimbare in diferite scoli. Acolo poate e loc de mai multa complexitate. Mi se pare ca kleinienii nu sunt neaparat adeptii lui aici si acum. Daca unii sunt, cred ca e greu de caracterizat Klein ca fiind o o teoreticiana a lui aici si acum:) iar relationalii sunt interesati de implicit, dar asta e doar un singur mod de a teoretiza, dupa cum stii bine. Ei sunt interesati de neformulat (D. Stern) sau de a sta intre spatiile mintii (Bromberg), si cred ca sunt un pic mai diversi decat lasi tu sa se inteleaga:)

    Fain textul, foarte puternic.

    Răspunde
  2. Georgiana Branisteanu says:
    9 ani ago

    Multumesc, Bogdan! Sunt perfect de acord cu ce spui de scoli. Postkleinienii sunt cu aici si acum-ul (Betty Joseph, Hanna Segal etc.) iar relationalii, asa este, au multe contributii, "neformulat", "disociat", "tipurile de atasament" (pentru schimbarea psihica este o teorie fundamentala!) etc. si "proceduralul" de la Boston. 🙂

    Răspunde
  3. Ioana M. says:
    9 ani ago

    Dincolo de interpretarea filmului (pe care marturisesc ca nu l-am vazut), am sentimentul ca Georgiana cauta argumente in sprijinul ideii de schimbare a lui Isak. Mie asta mi se pare mai important decat propunerea artistului (neurmarind pelicula). Pana la urma cat ne schimbam e o chestiune de interpretare. Probabil ca "bunavointa" Georgianei e un bun fundament pentru a practica profesia psihanalitica.

    Răspunde
  4. Anca Munteanu says:
    9 ani ago

    Eu cred ca "schimbarea" se refera la a deveni cel care esti de fapt, la a putea fi autentic. Este un exemplu minunat de 'trasformare' a unui om fals intr-unul adevarat, ceea ce se poate produce prin analiza personala, printr-un travaliu in grup (pentru ca este vorba despre legaturile protagonistului cu ceilalti, legaturi familiale mai ales) sau printr-un travaliu oniric.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Experienta traumatica si reactia imediata la stres
Cafe Gradiva

Experienta traumatica si reactia imediata la stres

22 noiembrie 2020
colonizarea metagenealogia Jodorowsky
Psi

Colonizarea în metagenealogia lui Alejandro Jodorowsky

11 ianuarie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

scrierea creativă expresivă traumei

Scrierea creativă ca act de reparație şi resemnificare a traumei

4 martie 2021
Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.