Corpul feminin ca armă de luptă… e o poveste care dureaza de câţiva ani…
- În 2010 s-au format în Ukraina grupurile FEMEN. Femei tinere pozau topless, pentru a protesta împotriva înjosirii femei prin prostituţie (curse charter care zboară la Kiev cu bărbaţi amatori să-şi plătească ieftin plăcerea), apoi tinerele cu sânii goi au protestat în slujba altor cauze…
- În noiembrie 2011 cântăreaţa egipteană Alyiaa Magda El Mahdi a pozat în întregime goală pentru a protesta împotriva sexismului din Egipt… după care a dispărut în clandestinitate, fiindcă riscă pedeapsa cu moartea…
- Dar şi la Occupy Wall Street au pozat femei topless… fără risc.
Corpul feminin nu mai vehiculează dorinţa; devine semn de protest si chiar de lupta… în numele feminităţii, corpul exercită un şoc… violenţă defensivă.
Un tribunal din Franţa va trebui să decidă dacă psihanaliza copiilor autişti este autorizată. Un tribunal (Consiliul Constituţional), tot din Franţa, va trebui să decidă dacă negarea genocidului armenilor din 1915 este sau nu o crimă…
Exemplele pot continua.
Asistăm la o juridizare a istoriei, a ştiinţei în genere. Nu numai libertatea de gândire, dar dialogul, mai ales dialogul e în criză. Raţiunea ştiinţifică nemaifiind calificată să decidă, sperăm ca un ceva pretins obiectiv: Legea, să ne scoată din impas. Dar Legea este şi ea produsul unor experienţe, chiar al unor prejudecăţi. În plus, este interpretată de judecători. Chiar în afara oricăror influenţe oculte, ei rămân oameni. Iar legile tot de oameni, oamenii unei epoci, adesea revolute când sunt aplicate, sunt făcute.
Forme ale cenzurii. Însă în materie de cenzură nu sunt de vină în primul rând cenzorii, ci marii mincinoşi, negaţionişti de toate soiurile care batjocoresc adevărul. Propaganda în stilul inventat de totalitarisme a generat neîncrederea în adevăr. Iar totalitarismele înfrânte continuă să facă propagandă. Nu poţi spune că nu au existat camerele de gazare. De aici încolo însă intri într-un angrenaj legislativ. Un tribunal trebuie să decidă care terapie este mai bună. Îmi imaginez că în viitor un tribunal va autoriza sau respinge lista de bucate dintr-un restaurant sub cuvânt că este bună sau rea pentru sănătate.
În epoca ştiinţei lumea nu mai are încredere în ştiinţă (în ştiinţele naturii, în psihologie, în istorie…), preferă jurisprudenţa.
 Ion Vianueste psihiatru, romancier, memorialist, eseist, un observator constant şi atent al vieţii intelectuale şi publice de la noi şi de pretutindeni. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Foto: Graffiti fotografiat de Gigi Ibrahim la 29 noiembrie 2011, reprezentându-le pe Alyiaa Magda El Mahdi, care a postat pe blog fotografii nud ale sale ca formă a libertăţii de exprimare, şi Samira Ibrahim, arestată la 9 martie 2011 în Piaţa Tahrir, care a dat în judecată Consiliul Suprem al Forţelor Armate egiptene pentru cutuma armatei de a le face deţinutelor un control de virginitate (având câştig de cauză în urmă cu câteva săptămâni).
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
prin anii 80 in Occident s-a lansat curentul artistic numit feminism. Principala protagonista: Cindy Sherman. Era vorba in acel caz despre un feminism radical care respingea total ideea de masculin. De fapt, sub masca oprimarii masculine traditionale (reala pana la un anumit punct) el ascundea lesbianismul 🙂
Gestul lui Alyiaa Magda El Mahdi a creat o epidemie in toata lumea, multe femei fotografiindu-se nud in grupuri mai mari sau mai mici, cu mesaje explicite de sustinere a Alyiei. Inclusiv femei din Israel s-au solidarizat astfel, afisand si un banner pe care scria: Show you are not afraid! Interesanta forma de protest, intr-adevar. Ma intreb daca este vorba intr-adevar despre o desexualizare sau, dimpotriva, de imblanzirea violentei prin eros.
Dorin, cred ca e importanta intrebarea ta. Eu zic ca gestul trebuie inteles contextual, ca o reactie la o idee dominanata pe care ea o ataca in Egipt. Din cate am citit la un moment dat, gestul asta i-a obligat si pe "liberalii" din Egipt, adica cei care sunt mai deschisi fata de interdictiile sexuale, sa se distanteze public de ea, pentru ca i-ar fi costat electoral. De asta, pare mai degraba o forma de protest impotriva unui proces de juridizare–daca juridizarea inseamna un cod de legi care legitimeaza norme sexuale.
Asa ca nu stiu exact cum a fost tradus gestul de catre audienta ei principala, dar cred ca l-a vazut in primul rand ca o punere in fata a unei politici a corpului, sexuala. Asa ca poate ea a introdus o dinamica sexuala explicita intr-o discutie in care normele sexuale poate erau in subtext.
Interesanta ideea ca lumea are incredere in jurisprudenta in epoca in care se crede ca noul dumnezeu e stiinta.
In Franta nu era vorba de interzis psihanaliza cu totul, era doar pt copiii autisti?
Da, era vorba de copiii autisti dar psihanaliza a fost in ultima vreme foarte atacata (v.cartea lui M. Onfray)
Da, e adevarat, e foarte atacata oficial in ultimul timp. Ma intreb daca nu era la fel de atacata inainte, insa neoficial.