Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul

Veacul de singuratate al copacilor fara padure

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Fără categorie
3
Veacul de singuratate al copacilor fara padure
Share

Nu stie iarna sa se indure / De noi copacii fara padure (A. Paunescu, Copaci fara padure)

si

…semintiilor osandite la un veac de singuratate nu le este data o a doua sansa pe pamant. (Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singuratate)

Singuratatea exprimata in limbajul poeziei si al romanului, ambele expresie a poeziei proceselor primare ale inconstientului.

Poetii si romancierii sunt

revelatori ai sufletului, mediatori intre inconstient si noi,

spunea Freud. Un romancier de geniu, asa cum este Gabriel Garcia Marquez, are un acces privilegiat la profunzimile inconstientului, putandu-ne oferi o

a doua cale regala catre inconstient.

Cu atat mai mult ca cat scriitorul e cunoscut ca avand amintiri intrauterine si vise prevestitoare.

Inainte de a da cuvantul psihanalizei, iata ce spune autorul despre opera sa.

Despre Un veac de singuratate s-au scris tone de hartie, s-au spus o multime de lucruri importante, dar nimeni nu a atins aspectul care m-a interesat pe mine cel mai mult, atunci cand am scris cartea, si anume ideea ca singuratatea este contrariul solidaritatii, si cred ca asta este esenta cartii – singuratatea considerata ca negativ al solidaritatii.

Problema importanta pentru mine a fost sa sterg linia de demarcatie care sa separe ceea ce pare real de ceea ce pare fantastic, fiindca in lumea pe care incerc s-o evoc aceasta bariera nu exista. Aveam nevoie de un ton convingator care prin propriul sau prestigiu sa faca verosimile lucruri aparent neverosimile, si asta fara sa tulbur unitatea naratiunii.

Care a fost acest ton convingator?

Tonul pe cate l-am folosit in fapt in Un veac de singuratate se baza pe felul in care povestea bunica mea. Ea spunea povesti care pareau supranaturale si fantastice, dar le spunea cu o totala naturalete. Cel mai important lucru era expresia fetei sale. Nu-si modifica deloc expresia cand povestea si toata lumea era surprinsa. In scrierile mele am incercat sa scriu povesti fara sa cred eu insumi in ele, si sa le scriu cu aceeasi expresie cu care le spunea bunica mea – cu o fata impietrita.

Ideea singuratatii ca negativ al solidaritatii, intr-o lume in care bariera dintre fantastic si real nu exista, spusa pe tonul convingator al expresiei de fata impietrita, a devenit in cartea Un veac de singuratate realism magic. In ceea ce priveste realismul magic, redau un dialog intre Garcia Marquez si un reporter.

Reporter –

Maniera ta de a trata realitatea in cartile tale a fost numit realism magic. Am impresia ca cititorii tai europeni vad in general magia din istoriile pe care le povestesti, dar nu percep realitatea din spatele magiei.

Marquez –

Asta fara indoiala pentru ca rationalismul lor ii impiedica sa vada ca realitatea nu se limiteaza la pretul tomatelor si oualelor.

Ce se poate vedea prin „lornionul psihanalizei” dincolo de pretul tomatelor si oualelor?

Un veac de singuratate nu are un subiect propriu-zis, capitolele sale nu au titlu, constituie o asociatie libera, am spune. O „asociatie libera” cultivata, insa, cu grija timp de 18 ani, atat cat a durat „incubatia” romanului.

Din punctul de vedere al psihanalizei aplicate, se pune problema, atunci cand interpreteaza o opera, de a vedea ce ipoteze despre inconstient sunt confirmate, cu ce poate imbogati cunoasterea despre inconstient, ce ne spune despre patografia autorului.

Multe din teoriile psihanalizei isi vor afla, in mod magic, confirmarea realismului lor psihic in acest roman. Am sa punctez doar ceea ce cred ca aduce mai interesant romanul, si anume cu ce ar imbogati cunoasterea despre inconstient.

Revin la ceea ce Garcia Marquez considera ideea esentiala a cartii – singuratatea ca opusul solidaritatii. Citind cartea si apeland si la biografia scriitorului, vom constata ca de fapt, in cheia realismului magic esenta cartii consta in realizarea unitatii contrariilor – trecut si prezent, dar mai ales viata si moarte. In cheie psihanalitica, jocul combinat al pulsiunilor de viata si de moarte la masa destinului fiecarui individ.

Pulsiunea de moarte are ca mesageri in carte repetitia, ruperea legaturilor, distrugerea lucrurilor. Un veac de singuratate este in fapt saga familiei Buendía, relatata pe parcursul a sapte generatii, in care atat evenimentele satului Macondo, cat si a familiei Buendía, ca si numele personajelor se repeta.

Dar ce se repeta, in fapt?

Lectura romanului ne dezvaluie ca ce se repeta este ceea ce ramasese fara raspuns, nerezolvat, nemangaiat, adica acel „destin ireparabil”, „lumea tenebrelor, solitara si inchisa a stramosilor”. Adica vocea mortilor – fantasmele mortifere, doliuri neelaborate, spectrul amenintator al incestului. Voce a mortilor care a ajuns sa populeze activ pana si imaginatia copiilor familiei Buendía si care ajungeau sa organizeze acele intruniri de fantome descrise in carte. De asemenea in carte sunt constant amintite numeroase doliuri neelaborate, „interminabile” cu care se confrunta familia Buendía. Spectrul amenintator al incestului isi gaseste reprezentarea in spaima unor personaje feminine din roman de a avea copii cu coada de porc.

In copilarie, tot acest cortegiu de fantasme mortifere, incestuoase, doliuri neelaborate i-a fost transmis lui Garcia Marquez de bunicii sai, cu fata impietrita a bunicii si de rationalismul bunicului sau. In ambele situatii, cu emotia impietrita sau rationalizata, intreaga incarcatura pulsionala a fost inghetata. Ceea ce a facut ca Marquez sa simta, din copilarie, ca se „frige” la dogoarea vulcanica a ghetii pulsionale. Asta este, probabil adevarata semnificatie a intalnirii cu gheata descrisa in carte.

Cat despre ruperea legaturilor, a relatiilor, viata familiei Buendía are drept caracteristica acel „face pentru a desface” –

asa cum facea colonelul Aureliano Buendía cu pestisorii de aur, Amaranta cu nasturii si cu lintoliul, José Arcadio al II-lea cu pergamentele si Ursula cu amintirile.

Toate acestea au corespuns in realitate activitatilor unor membri ai familiei scriitorului, asa cum afirma in autobiografia sa.

Dar cea mai „pura cultura a pulsiunii de moarte” in roman consider a fi acel „plans in uter” si „ochii deschisi la nastere” ai colonelului Aureliano Buendía.

Aureliano, prima fiinta nascuta in Macondo, plansese in pantecele mamei sale si se nascuse cu ochii deschisi. In timp ce i se taia cordonul ombilical, repera toate obiectele care se aflau in odaie, privindu-i fix pe oamenii de fata cu o curiozitate lipsita de mirare. Deodata isi concentra intreaga atentie asupra acoperisului care parea sa se prabuseasca sub violenta teribila a ploii.

Am spune ca vorbim de ochii „deschisi” de catre pulsiunea de moarte – in fapt, murim, nu ne nastem cu ochii deschisi. A te naste cu ochii deschisi poate spune – stiu ce inseamna moartea, durerile vietii, de aici si privirea lucrurilor cu o curiozitate lipsita de mirare a nou-nascutului Aureliano. O pulsiune de moarte deturnata, ca agresivitate, spre exterior –

isi concentra intreaga atentie asupra acoperisului care parea sa se prabuseasca sub violenta teribila a ploii.

Semnificatia „plansului in uter” ne este dezvaluita de catre Garcia Marquez mai tarziu, cand Ursula isi da seama ca fiul sau

este o fiinta incapabila de iubire.

Intr-o noapte, pe cand il purta inca in uter, il auzise plangand. Era un plans atat de distinct, incat José Arcadio Buendía (tatal copilului), care dormea langa ea, se trezi si se bucura la gandul ca acest copil va deveni un ventriloc. S-au gasit altii care prezisera ca acest urlet profund era primul semn al ingrozitoarei cozi de porc (ca stigmat al incestului) si se ruga la Dumnezeu sa lase sa moara plodul in pantece.

Asa cum este descris aici, „plansul in pantece” vine de fapt din incapacitatea mamei de a-si iubi copilul, inca de cand acesta se afla in pantece. Este incapabila de a-l iubi pentru ca nu poate diferentia acest copil din pantece de spaima ei ingrozitoare in fata fantasmei incestului. Spaima de care se apara prin anihilarea (moartea) materializarii dorintei incestuoase – copilul. In fata unei asemenea anihilari totale resimtite, probabil prin „magia” inconstientului, ca sa nu fii anihilat (omorat), nu poti decat sa „plangi” in pantece si sa nu te legi de nimic (cum te-ai putea lega de ceva cand esti respins categoric inca de la inceput de catre singura fiinta care iti poate da certitudinea ca esti iubit neconditionat – mama?). Si sa devii „o fiinta incapabila de iubire”, adica de a crea legaturi.

Nici ca se putea o descriere mai realist magica a pulsiunii de moarte (incapacitatea de a iubi, deci de a lega), actionand din interiorul organismului (plansul din pantece) si inducand angoasa (acel „urlet ingrozitor”) de a fi anihilat si dezintegrat (mama

se ruga la Dumnezeu sa lase sa moara plodul in pantece).

Ochii deschisi la nastere, plansul din pantece ca semn fara gres al celor incapabili de iubire mi se par ca reprezinta contributia acestei opere a lui Garcia Marquez la imbogatirea cunostintelor despre inconstient.

Plansul din pantece ca semn fara gres al celor incapabili de iubire l-am asociat ca fiind legat de o posibila fantasma originara pe care am numit-o „a fi sau a nu fi”. Cu alte cuvinte, a lega (a trai, a fi) sau a distruge (a nu fi, a muri), punct culminant al duelului pulsional Eros / Thanatos, care pare sa fie prezent inca din viata psihica intrauterina, asa cum este descris in Un veac de singuratate.

Acest duel pulsional sa fie esenta a ceea ce Garcia Marquez spunea prin singuratate (Thanatos) ca fiind contrariul solidaritatii(Eros)? Si aceasta fantasma originara de „a fi sau a nu fi” sa-si fi gasit reprezentarea in cea mai mare spaima a autorului, aceea de a fi ingropat de viu, spaima prezenta si in carte? A fi incapabil de iubire, de a crea legaturi, de a ramane un „copac fara padure” este poate cel mai cumplit mod de a fi ingropat de viu.

In aceste conditii, copacilor fara padure, semintiilor osandite la un veac de singuratate, li de da o a doua sansa pe pamant?

Inconstientul ofera intotdeauna a doua sansa. Chiar Marquez spunea, in discursul de la ceremonia Premiului Nobel, –

si totusi, in fata agresiunii, a jafului si a devastarii, raspunsul este viata. … nimic nu reuseste sa reduca superioritatea tenace a vietii asupra mortii.

Freud spunea ca Erosul gaseste intotdeauna o cale sa invinga.

Eros care a facut posibil ca, multi ani dupa aceea, in fata „plutonului de executie” al elaborarilor din „laboratorul alchimic al inconstientului”, Gabriel Garcia Marquez sa se elibereze din casa inghetata a bunicilor unde facuse cunostinta cu veacul de singuratate.

Carmen Apopei

este psiholog şi psihoterapeut.

DE ACELAŞI AUTOR

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022
    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*

Foto: 1. Fotografie de familie a scriitorului; 2-5. Fotografii din Aracataca, departamentul Magdalena din Columbia – locul de naştere şi de inspiraţie al scriitorului pentru miticul Macondo

Citeştedespre

Oedip Conversatia Coppola psihanaliza

Muzică psihanalitică (pentru tot felul de Oedipi). Conversaţia (1974)

3 ianuarie 2022
Proiectionistul Oedip José Maria Cabral

Proiecționistul, încă un Oedip literal

7 decembrie 2021
Filmul Sticletele Sigmund Freud

Filmul Sticletele (sau o amintire din postumitate a lui Sigmund Freud)

15 iunie 2021
Tags: autor: Carmen ApopeiCarteEros şi Thanatospsihanaliză şi literaturărubrică: Atenţie se interpretează!rubrică: În atenţietabuul incestului

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Privatizarea linistea psihanaliza
Societate

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

by Dorin-Liviu Bîtfoi
9 februarie 2021
Hitler necrofil plictisitor Erich Fromm
Psi

De ce Hitler era plictisitor

by Erich Fromm
5 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza
Societate

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

by Dorin-Liviu Bîtfoi
23 decembrie 2020
Load More
Next Post
Lansare R. H. Etchegoyen, „Fundamentele tehnicii psihanalitice”, Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti, 22 martie 2012

Lansare R. H. Etchegoyen, "Fundamentele tehnicii psihanalitice", Editura Fundaţiei Generaţia, Bucureşti, 22 martie 2012

Comments 3

  1. mirela adriana says:
    10 ani ago

    imi este neclar: unul dintre scopurile psihanalizei aplicate este patografia autorilor?
    sau mai degraba urmareste cum se rasfrange o anumita psihopatologie a autorilor, acolo unde este cazul, in opera?
    sau nici una, nici alta?

    (nu stiam ce inseamna patografie si am gasit in DEX: studierea biografiei unor personalități pentru evidențierea unor trăsături psihopatologice ale acestora. (< pato- + /bio/- grafie)

    Răspunde
  2. carmen apopei says:
    10 ani ago

    Scopul psihanalizei, deci si al psihanalizei aplicate este cunoasterea si aprofundarea inconstientului. In cazul operei de arta, aceasta se face prin interpretarea continutului operei, demers care se sprijina de multe ori si pe repere furnizate de biografia si mai ales patografia autorului. Se incearca astfel sa se explice prevalenta anumitor teme, sa se elucideze anumite simboluri, si desigur, asa cum ati spus si dumneavoastra, sa se stabileasca o relatie intre aspectele patologice ale personalitatii autorului si continutul operei.

    Răspunde
  3. mirela adriana says:
    10 ani ago

    carmen,
    multumesc frumos pentru explicatii:)

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Melanie Klein, „Opere complete 2: Invidie şi recunoştinţă”
Cafe Gradiva

Melanie Klein, „Opere complete 2: Invidie şi recunoştinţă”

8 octombrie 2020
Arta de a fauri oameni
Cafe Gradiva

Arta de a fauri oameni

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.