„Colouring the Grey”, Artplay Moscova

Bienala de Artă Contemporană de la Moscova, ediția a 4-a, 22.09-30.10.2011
Secțiunea: Proiecte Speciale
artiști: Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Bogdan Raţă, Aurel Tar, Zoltan Bela
curator: Cosmin Năsui
manager proiect curatorial: Oana Ioniță

Preview privat și lansare album
(pe bază de invitație)
8 septembrie 2011, București, România
Expoziție publică
23 septembrie – 2 octombrie 2011
Art Play, Moscova, Federația Rusă

Proiectul

Proiectul Colorând griul – Al doilea val de artiști contemporani emergenți români (Colouring the Grey. Second wave of Romanian contemporary emerging artists), curator Cosmin Năsui, artişti Bogdan Rață, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Ana Maria Micu, Cătălin Petrişor, Zoltan Bela, Aurel Tar – a fost selectat în cadrul secţiunii Special Programs a celei de-a patra ediții a Bienalei Internaționale de Artă Contemporană de la Moscova (22.09-30.10.2011), de către curatorul Peter Weibel și comisarul Joseph Backstein.
Această participare reprezintă o oportunitate extraordinară de a prezenta arta contemporană românească în cadrul uneia dintre cele mai importante scene ale artei contemporane din Europa, atât ca prestigiu, cât şi ca anvergură.




Conceptul curatorial





Vorbind despre gri

În afară de conceptele care se transformă în clişee, precum „Noua Europă” sau „în spatele Cortinei de Fier”, în ultimii cinci ani un minunat produs cultural estic a apărut sub titulatura „școala realistă a griurilor”.

Griul poate fi considerat o caracteristică a artei contemporane româneşti, precum şi o culoare de tranziţie de la comunism la capitalism, o stare de spirit dominată de confuzie, un simbol al întregii societăţi, în căutarea identităţii. Griul este de asemenea o carismatică alegere de culoare pentru reprezentarea acestor vremuri tulburi, venind din(spre) statele emergente şi, în cazul unora, deja aderate la Uniunea Europeană, după 40 de ani de conviețuire cu și în Uniunea Sovietică. Pe de altă parte, această preferinţă denotă o alegere justificată în contextul în care arta contemporană are (uneori inconştient) un rol antropologic, devenind astfel un rezervor de  amintiri, o arhivă şi un refugiu prin care istoria vorbeşte şi artiştii se implică activ în societate. Prin urmare, se pare ca arta are o mulţime de motive să fie acoperită în griuri.
Fără a lustrui sau îmbunătăți realitatea înconjurătoare (realismul ca alegere artistică prezintă lumea fără a folosi o anumită metodă stilistică), artiştii emergenți optează fie pentru a captura o imagine „close-up” a vechilor obiceiuri ale oamenilor care au pierdut (sau au câștigat…) lupta împotriva „mașinilor”, fie pentru a cuprinde o imagine de ansamblu asupra comunismului ca sistem de referință.

Dar pierderea unui sistem bazat pe puterea centralizată, cum era comunismul, înlocuirea sa cu o lungă perioadă de 20 de ani de tranziţie şi sosirea recentei crize financiare mondiale a capitalismului au creat, în Europa noastră de Est, o realitate care seamănă mai mult cu una imaginară. Şi pentru că artiştii români aleg să vorbească în arta lor despre realităţile traumatice din trecut şi prezent, spectatorii exteriori (public de artă și specialiști deopotrivă) experimentează senzația stranie a unei lumi ireale configurate în aceste lucrări, a unei lumi paralele.

Vorbind despre culoare

În ultimii ani, spectatorii și pieţele europene de artă occidentale au fost obişnuiţi cu lucrările (gri ale) artiştilor români, acestea fiind circulate în destul de multe locuri internaționale, precum muzee, galerii, centre culturale etc. Felul specific în care elevii acestei şcoli abordează culoarea a atras în mod deosebit atenţia și o mulţime de comentarii specializate. Pe termen scurt, această publicitate făcută artiştilor români este foarte binevenită şi apreciată. Dar pe termen mediu şi lung, este nevoie de o anumită diversitate în artele vizuale, o varietate în ceea ce privește culoarea, tehnica, tema şi conceptul. Această diversificare trebuie aplicată, de asemenea, şi la nivelul celorlalte arte vizuale (sculptura de exemplu, care nu s-a încheiat la Constantin Brâncuşi, arta conceptuală, arta video, arta performance etc.).

Ajungând la propunerea noastră curatorială, recunoaştem că am făcut scouting, am descoperit, am monitorizat şi am promovat, în ultimii 5 ani, peste tot în România câţiva artişti români de calibru. Noi îi numim „al doilea val de români artişti contemporani emergenți” și vă invităm să îi explorați: Ana Maria Micu, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Cătălin Petrişor, Bogdan Raţă, Aurel Tar, Bela Zoltan.

Ca localizare, artiştii acoperă părţi destul de diferite din România, prin „securizarea culturală” a unor importante puncte fierbinţi de artă din ţară: Bucureşti (Sud), Timişoara (Nord-Vest, Banat), Bacău (East, Moldova), Craiova (Sud, Valahia), şi Cluj-Napoca (Central).>
Cosmin Năsui

Contextul

(Sursa 4th.moscowbiennale.ru)

Peter Weibel, curatorul celei de-a patra ediții a Bienalei de la Moscova, lucrează ca artist, curator, teoretician mass-media. Din 1984 este profesor de design vizual pentru mass-media la Universitatea de Arte Aplicate din Viena, iar din 2008 profesor de teorie mass-media. În perioada 1993 – 1999 a fost comisarul pavilionului austriac la Bienala de la Veneția, iar din 1999, este preşedinte al ZKM – Centrul pentru Artă şi Media, Karlsruhe. De asemea, Peter Wibel este autorul a numeroase cărţi şi cataloage. În 2007 Universitatea de Artă şi Design din Helsinki i-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa, iar în 2008 a fost distins cu Ordinul francez „Officier dans l’ordre des Arts et des Lettres”. Între 2009 și 2012 este Visiting Professor at the University of New South Wales, Sydney, Australia. Tot în 2008 a fost director artistic al Bienalei de Sevilla (Biacs3), iar anul acesta este curator al Bienalei de la Moscova.

Comisarul Joseph Backstein este doctor în Sociologie de Artă şi Cultură (Institutul de Sociologie al Academiei de Ştiinţe a URSS), doctor Honoris Causa, Universitatea din Gotheborg, Suedia, membru Documenta, Сomitetul pentru nominalizarea curatorului Documenta XIII. În prezent este director artistic la Centrul de Stat pentru Muzee si Expoziţii „Rosizo”, director la Institutul de Arta Contemporana din Moscova, director al departamentului de Cultură Contemporană al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, Institutul pentru Studii Culturale și comisioner la a patra ediție a Bienalei de la Moscova. La primele trei ediții a fost director artistic și comisar.

Bienala de Artă Contemporană de la Moscova a fost înfiinţată în 2003 ca parte a programului federal „Cultura de Rusia. 2001-2006 „. Este unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate sub egida guvernului rus și deja unul dintre evenimentele internaționale de anvengură în zona artelor plastice.

Prima ediţie a Bienalei de la Moscova (28.01 – 28 02. 2005) a generat un foarte mare awareness pozitiv, atât în Rusia, cât şi în străinătate, şi de atunci a evoluat constant devenind un eveniment respectabil pe plan internaţional. Expoziţia de bază a ediţiei iniţiale, „Dialectica Hope”, a prezentat proiectele a 41 de artişti din 22 de ţări, ideea din spatele proiectului fiind definirea artelor vizuale în secolul XXI. Au fost, de asemenea, o serie de proiecte speciale care au prezentat diferite tendinţe în arta contemporană din Rusia. Secțiunea de proiecte speciale şi programe paralele a cuprins peste 50 de expoziţii, oferind o scenă internațională de o amploare fără precedent pentru prezentarea artei actuale ruse, precum şi a celei europene, americane şi asiatice.

A doua ediţie a Bienalei de la Moscova (01.03 – 01.04. 2007) a redemonstrat talia internațională a evenimentului. Principalul proiect, intitulat „Note de subsol pentru Geopolitică, Piaţă şi Amnesia”, a expus lucrările a 115 de artişti din 20 de ţări. 5 expoziţii din proiectul principal, subsumate de tema proiectului principal, au fost realizate de diferiţi curatori şi echipele lor. Proiectul a cuprins spectacole găzduite de 40 de alte spaţii, inclusiv Galeria de Stat Tretiakov, Centrul de Artă Contemporană Winzavod, Muzeul de Artă Modernă din Moscova.

A treia ediție (24.09 – 25.10. 2009) a avut loc la Centrul de Cultură Contemporană Garage. Comisarul Bienalei a fost Iosif Backstein (RU), iar curatorul principal, Jean Hubert Martin (FR). Comitetului de organizare a inclus reprezentanți din Ministerul Culturii Federaţiei Ruse, Guvernul rus, Muzeul de Stat, Centrul Expoziţional ROSIZO şi Fundaţia de Artă a Bienalei de la Moscova. Programul principal al proiectului („Împotriva excluderii”) a cuprins 80 de artişti din Europa, Statele Unite ale Americii, Asia, America de Sud, Africa şi Oceania, 39 de proiecte speciale şi 7 proiecte cu invitați speciali.

A patra ediție (22.09 – 30.10.2011), cea actuală, are ca temă REWRITING WORLDS, incitând artiștii să rescrie lumile, pe diverse niveluri: tehnic, politic, psihologic. Proiectul principal va fi prezentat la ARTPLAY Design Center și în sălile de expoziții ale Fundaţiei Tsum, iar proiectele speciale și cele cu invitați speciali vor fi găzduite de alte peste 48 de spaţii din Moscova, cum ar fi: Galeria de artă Zurab Tsereteli, Galeria Komnata, Sala expozițională MGHPA, Centrul pentru Artă Contemporană M’ARS PROEKT_FABRIKA, Centrul Muzeal RSUH, Arsenal, Nizhni Novgorod, Spațiul pentru artă&Știință LABORATORIA, Centrul națioanl pentru cercetare „Institutul Kurchatov”, sala de conferințe a Muzeului Politehnicii, Muzeum pentru artă multimedia, Centrul Cultural Corean, Casa centrală a jurnaliștilor, Muzeul de Artă Modernă Moscova, Centrul pentru Cultură Contemporană Garage, Cinematograful Hudozhestvenny, Institutul pentru media Strelka, Galeria de stat Tretyakov, Galeria Fundației „Artă, promovare, societate”, Centrul de artă contemporană WINZAVOD Centrul Național pentru artă contemporană.

Albumul

Expoziția este acompaniată de un album. Volumul Colorează griul are 240 de pagini și conține conceptul proiectului curatorial și șapte studii dedicate operelor artiștilor, alături de o selecție a corespondenței dedicate alcătuirii proiectului și de o secțiune de scurte biografii. Albumul oferă o generoasă inventariere a operelor celor șapte artiști români contemporani, fiind ilustrat cu peste 350 de reproduceri color. Va exista un număr limitat de exemplare-unicat, care conțin desene originale ale artiștilor.

Volumul este accesibil începând cu 10 septembrie a. c. în rețele de librării naționale dar și via webshop www.modernism.ro si www.vellant.ro.

Autor: Cosmin Năsui, curator și critic de artă

Editură: Vellant

Parteneri: Centrul Cultural ArtPlay Moscova, Alex Solodov Art Studio Moscova, Editura Vellant, Illy Romania

Sponsori: Institutul Cultural Român, Birou de arhitectură B23T, Chapman Taylor Romania

Detalii suplimentare

Cosmin Năsui, curator                                       Oana Ioniță, manager proiect curatorial
Năsui, colecție privată&galerie                         Năsui, colecție privată&galerie
tel: (+4) 0371 185729                                        tel: (+4) 0371 185729
mobile: (+40) 0723 358 945                             mobile: (+40) 0730 040 514
e-mail: cosmin@cosminnasui.com                   e-mail: oana@cosminnasui.com