• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Home Cafe Gradiva

Horst Kächele: “Ataşament, reglare afectivă şi sincronizare mutuală în psihoterapia adultului”

Dorin-Liviu Bîtfoi by Dorin-Liviu Bîtfoi
in Cafe Gradiva
7
Horst Kächele: “Ataşament, reglare afectivă şi sincronizare mutuală în psihoterapia adultului”
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

23 decembrie 2020
John Bowlby despre tendinta de patologizare si trairea doliului

John Bowlby despre tendinta de patologizare si trairea doliului

22 noiembrie 2020

Horst Kächele: "Ataşament, reglare afectivă şi sincronizare mutuală în psihoterapia adultului"

Workshopul “Ataşamentul în psihoterapie” susţinut de Horst Kächele, co-autor al monumentalului Tratat de psihanaliză contemporană şi profesor la International Psychoanalytic University Berlin, a fost deschis, din partea organizatorilor, de profesorul Vasile Dem. Zamfirescu, care a făcut o introducere nu doar a invitatului, dar şi a Asociaţiei pentru Promovarea Psihanalizei Teoretice şi Clinice “Insight”, cea care a pus la cale evenimentul.

Precizând intenţiile noii asociaţii, Vasile Dem. Zamfirescu a arătat că “Insight” nu se va limita la psihanaliză în sensul clasic, ci va avea în vedere toate formele viabile de psihoterapie; doreşte de asemenea să privilegieze relaţia şi nu doar interpretarea; şi să fie deschisă şi spre alte domenii: neuroştiinţe, psihologie, etologie.

Dl Horst Kächele şi-a început expunerea (urmând un ppt, dar altfel liberă şi improvizatorică ca a jazz session) arătând că este un non-believing psychoanalyst: există în psihanaliză un număr de idei valoroase şi valabile; şi există şi idei care nu s-au verificat. Tema workshopului fiind teoria ataşamentului, bineînţeles că Horst Kächele s-a referit în primul rând la întemeietorul acesteia, John Bowlby (deşi, aşa cum aveam să aflăm mai târziu în cursul expunerii – ca fiind chiar o contribuţie personală recentă, din American Imago – un număr din 2010, a conferenţiarului, există un precursor important al teoriei ataşamentului, succesor al lui Ferenczi, dar neinfluent în epocă, Imre Hermann, încă din anii ’20 şi mai exact din 1936). John Bowlby a marcat o cotitură de la concepţia psihanalitică tradiţională a traumei ca fantasmă (ne amintim de la Freud, care a crezut iniţial în realitatea traumei, apoi a inovat-o ca fiind fantasmatică) la traumă ca realitate: ce susţinea Freud e adevărat pentru isterie, de pildă; dar pentru tulburările severe, mai adevarată este cea de-a doua concepţie. În concluzie, spune dl Kächele cu mult umor (care nu i-a lipsit într-o cascadă de glume – prea multe, poate, a presupus d-sa la un moment dat; încă nu suficiente temperamentului nostru, am presupus eu la un alt moment dat, sesizând densitatea expunerii): Freud was a kind of loser.

Ceea ce crede Kächele a fi făcut diferenţa în cazul lui Bowlby faţă de alţi psihanalişti a fost formarea lui de psihiatru de copii (şi experienţa războiului, a copiilor deprivaţi în aceste împrejurări traumatice, aş adăuga eu, mergând în siajul unui fapt binecunoscut şi recunoscut; mai ales că vorbitorul însuşi a ţinut să sublinieze importanţa faptelor reale în dezvoltarea emoţională a copilului, îndeosebi ca separare şi pierdere). Interesantă mi s-a părut sublinierea interesului etologic al lui Bowlby, mai ales cu referire la legătura mamă-copil la primate – iar asta încă din anii ’50. De reţinut este faptul că pediatrul britanic a criticat vederile psihanalitice despre dezvoltare dominante în epocă, afirmând importanţa biologiei într-o discuţie până atunci – de la Freud pornire (deşi Freud însuşi va fi avut ezitările sale) – preponderent psihologică. Urmare represivă – teoria ataşamentului a fost criticată ca fiind mecanicistă, în afara psihodinamicii şi ca fundamentată pe neînţelegerea psihanalizei. Principalii critici – Anna Freud şi M. Schur.

Teoria bowlbiană a ataşamentului s-a impus cu multe greutăţi, asta e limpede. Care au fost motivele? În primul rând teoretice – respectiv gândirea freudiană de secol 19. De amintit mai înainte de toate principiul constanţei, preluat de la Fechner, prin care se enunţa ideea că aparatul psihic caută să înlăture ori să reducă pe cât posibil orice stimuli. Modelul tradiţional al lui Freud era în termenii atingerii unor vârfuri de excitaţie (climaxes & peaks). Apoi, se poate vorbi aici despre inapetenţa lui Freud pentru psihobiologie, deşi astăzi se afirmă că, dată fiind complexitatea neurobiologică a miliardelor de neuroni şi a miilor de interconexiuni, există o incertitudine în prezicerea comportamentului – şi se poate susţine totodată autodeterminarea individului. Mai trebuie subliniată şi criza conceptului freudian de instinct drept ceva ce emerge din interior, observându-se că relaţiile de obiect au în vedere un proces care se formează între două persoane şi care nu presupune climaxuri şi vârfuri de descărcare a excitaţiei. După Modell, conceptul de instinct nu se susţine în biologia contemporană, iar relaţiile de obiect îşi află o analogie foarte potrivită în relaţiile de ataşament din lumea animală.

Am mai reţinut recomandarea entuziastă, indicând-o ca pe una dintre cele mai importante cărţi din istoria psihanalizei (sau cea mai importantă a psihanalizei developmentale, n-am înţeles bine), a opului The interpersonal world of the infant de Daniel Stern. (O recomandare de asemenea foarte elogioasă, în cea de-a doua parte a expunerii de azi, a mers către volumul foarte “elegant şi cu o expunere simplă” Attachment Theory and Psychoanalysis de Peter Fonagy).

O idee foarte importantă, subliniată în mod apăsat ca fiind o achiziţie recentă, modernă, a neuropsihanalizei a arătat că experienţa (activitatea) modifică zestrea genetică – pornind de la descoperirile lui Eric Kandel, laureat Nobel (citiţi aici despre Kandel). Cu alte cuvinte, pentru a transcrie în termeni informatici (ceea ce, pe de altă parte, are darul de a indica tocmai deosebirea dintre creierul uman şi computere, foarte influentă vreme de decenii): orice schimbare în software are darul de a produce schimbări în hardware. (Pe mine m-a amuzat întrucâtva o atare afirmaţie / schimbare fundamentală de paradigmă, întrucât în anii ’50, în lagărul socialist pro-sovietic se afirma exact acelaşi lucru, dar pe baze pur ideologice, nu ştiinţifice, conform dogmelor “savantului” Miciurin şi ale urmaşului său Lîsenko, care încrucişau cele mai neaşteptate plante şi animale încercând să realizeze salturi în evoluţie în doar câţiva ani; o idee foarte bună, a opinat spiritualul Kächele când i-am povestit într-o pauză, doar că probabil că încercau să ardă etapele prea repede; într-adevăr, cei doi se conformau planurilor cincinale, nu duratelor de laborator). Every sentence of software change your hardware. Acesta e şi problema, spune dl Kächele, cu copiii care stau prea mult la televizor – nu e vorba despre conţinut (desigur, nici prea multă violenţă nu le face bine!), ci despre faptul că se privilegiază doar bidimensionalitatea, iar tridimensionalitatea lipseşte.

În concluzie, citându-l pe D. J. Siegel (cu The Developing Mind, 1999), se poate spune că ataşamentul este un sistem înnăscut prin care se organizează procesele motivaţionale, emoţionale şi de memorie. În al doilea rând, trebuie avut în vedere că adaptarea comportamentală sporeşte foarte serios şansele de supravieţuire ale infantului.

Voi reveni cu a doua parte a expunerii.

www.cafegradiva.ro

Tags: autor: Dorin-Liviu BîtfoiJohn Bowlbyrubrică: În atenţierubrică: În discuţieteoria ataşamentului

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Dorin-Liviu Bîtfoi

Dorin-Liviu Bîtfoi

este psihoterapeut şi psihanalist-în-formare. | Contactează

Citeşte şi

Sunteti un parinte indisponibil? Bine ati venit in club!
Cafe Gradiva

Sunteti un parinte indisponibil? Bine ati venit in club!

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Louder Than Bombs la Cineclubul Psihanalitic
Cafe Gradiva

Louder Than Bombs la Cineclubul Psihanalitic

by Dorin-Liviu Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Everest sau Depressive Park
Cafe Gradiva

Everest sau Depressive Park

by Dorin-Liviu Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Load More
Next Post
James Whitney Hicks, “50 de semne ale tulburarilor psihice”, Editura Trei, 2012

James Whitney Hicks, "50 de semne ale tulburarilor psihice", Editura Trei, 2012

Comments 7

  1. T. Dora says:
    9 ani ago

    Ce buna redare! O bucurie sa citesc. Mi-a placut non-believing psychoanalyst. Deci asa se cheama specia asta :).
    Am niste intrebari.
    De ce ai spus instinct? Nu era pulsiune acolo? Pai de unde vine daca nu din interior? Foamea, sexul?
    Teoria lui Freud despre constanta si tendinta la descarcare parca si-o corectase singur, observand ca nu e in toate situatiile asa, in unele e chiar invers, psihicul cauta sa mentina tensiunea.
    Iar 3. cum adica gata, nu mai suntem determinati, ne putem autodetermina? Deci tot timpul cu psihanaliza e pierdut?!! 🙂

    Răspunde
  2. Cafe Gradiva says:
    9 ani ago

    Multumesc, ma simt incurajat! Si mie mi-a placut cea expresie. De ce instinct: banuiesc ca nu nuantarea instinct / pulsiune era importanta aici (si bineinteles ca este endogen), ci faptul ca s-a trecut de la o paradigma freudiana la cea a relatiilor de obiect (imi dau seama, recitind, ca am fost cam obscur acolo, voi corecta).

    Principiul constantei: e adevarat ca Freud l-a nuantat, spunand, ca un caz particular, ca uneori se urmareste sporirea tensiunii excitatiei (ca in cazul stimulilor sexuali), dar, inca o data, e vorba despre trecerea complet la o alta paradigma, nu despre o discutie in continuare in acest cadru, ci despre parasirea lui.

    Cat despre autodeterminare, eu am inteles asa: ca spre deosebire de pesimismul determinist freudian, mai avem o speranta – si inca solida, azi! – la autodeterminare din imposibilitatea gnoseologica de a cuprinde intreaga complexitate – care e enorma – a constitutiei cerebrale. Cu alte cuvinte, sunt self-determinati datorita faptului ca nu putem indica o cauza determinata, data fiind complexitatea incomprehensibila a creierului 🙂

    Răspunde
  3. Cafe Gradiva says:
    9 ani ago

    "Instinct": mai e si traducerea din engleza 🙂

    Răspunde
  4. Bogdan Popa says:
    9 ani ago

    Fain, Dorin, te citesc cu placere! Mi-a placut ca ai detectat o asumptie stiintifica de baza, care leaga neuro-psihanaliza de comunismul stiintific. Poate ca nu e pana la urma o schimbare atat de radicala de paradigma, nu:)?

    Răspunde
  5. T. Dora says:
    9 ani ago

    Au au, ce chestie periculoasa ai zis Bogdan. Toata zona asta de inginerie sociala-umana e un pic la fel, nu?

    Răspunde
  6. Cafe Gradiva says:
    9 ani ago

    Mersi, Bogdan! Pai asta spuneam, ca e aceeasi paradigma 🙂 Doar ca din motive diferite si cu mijloace diferite… Dar, vorba T. Dorei, poate ca e o intentie comuna la baza, pe undeva?

    Răspunde
  7. Ioana M. says:
    9 ani ago

    @Dorin si Bogdan: Si Gabbard sustine cu studii neurologice acelasi lucru, si anume ca functionarea creierului este modificata de schimbarea petrecuta in psihoterapie. Asadar, chimismul creierului este doar un efect, si nu o cauza. Nu ma pricep la filosofia comunismului, insa cred ca Kaechele se referea la diferenta dintre creier si computer, ultimul neavand capacitatea de a-si updata hardul in urma modificarilor de soft.
    De pilda, nivelul marit al oxitocinei la persoanele predispuse la relatie este o consecinta si nu o cauza a sociabilitatii acestora.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Experienta traumatica si reactia imediata la stres
Cafe Gradiva

Experienta traumatica si reactia imediata la stres

22 noiembrie 2020
Imbatranirea ca deconstruire de sine
Cafe Gradiva

Imbatranirea ca deconstruire de sine

22 noiembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Psihiatrul Peter Breggin diagnostic

Psihiatrul Peter Breggin despre neajunsurile diagnosticării psihiatrice

12 aprilie 2021
depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

20 martie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.