• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Home Cafe Gradiva

Procesul de schimbare psihica se refera la cunoasterea relationala implicita (I)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
4
Procesul de schimbare psihica se refera la cunoasterea relationala implicita (I)
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

Răzvan Rădulescu – În strânsoarea intimă a noului cinema

Răzvan Rădulescu – În strânsoarea intimă a noului cinema

8 octombrie 2020
Vlad Ivanov – raul Noului Cinema

Vlad Ivanov – raul Noului Cinema

8 octombrie 2020
Sexul, cafeaua si barbatii

Sexul, cafeaua si barbatii

22 noiembrie 2020

Procesul de schimbare psihica se refera la cunoasterea relationala implicita (I)

[Rezumat (partea a I-a) al articolului lui Daniel N. Stern “The Process of Therapeutic Change Involving Implicit Knowledge: Some Implications of Developmental Observations for Adult Psychotherapy”, accesibil in original pe site-ul www.changeprocess.org]

Mecanismele care duc la schimbare in psihoterapie sunt insuficient intelese. Dezvoltarea copilului este probabil cea mai rapida schimbare la toate fiintele umane. Cu toate ca disponibilitatea de a efectua schimbari este cumva determinata genetic, totusi, fara un mediu potrivit care sa dea forma, sa faciliteze si sa incurajeze aceste schimbari, ele nu se vor produce sau vor evolua patologic. Schimbarea psihica produsa in cura psihanalitica se aseamana cu schimbarile developmentale din perioada copilariei. Iata patru concluzii desprinse din clinica:

  • Multe din actiunile mutative implica acel larg domeniu al inteligentei numit cunoastere implicita (procedurala), in particular, cunoastere implicita cu privire la a face, a gandi si a simti intr-un context relational specific. Aceasta cunoastere nu este constienta (nu e nici dinamic-inconstienta adica refulata). Pur si simplu opereaza in afara constientei: cunoastere relationala implicita.
  • Microprocesul actiunii intr-o sedinta de terapie pare a se produce intr-un mod improvizat in care pasii mici sunt necesari sa mearga catre un scop ce nu poate fi prevazut, iar scopul insusi nu este adesea clar si se poate schimba fara a fi observat asa cum vedem ca se intampla in interactiunea bebelus-mama.
  • Cand momentele de acum sunt gestionate de pacient si terapeut astfel incat sa se obtina un moment de intalnire, cunoasterea implicita a fiecaruia dintre parteneri este modificata datorita crearii unui context intersubiectiv nou si diferit – relatia s-a schimbat. Acest proces nu necesita nici o interpretare si nu e necesar a fi explicat verbal.
Concepte si termeni pentru a descrie procesul terapeutic

Exemplu: un cuplu terapeutic aflat intr-o stare intersubiectiva specifica.

Prin stare intersubiectiva noi intelegem cunoasterea relationala implicita impartasita, de care fiecare dintre parteneri e preocupat, dar si felul cum lucreaza de obicei si cum sunt impreuna. E in mare masura o reprezentare nonverbala a unui aspect al relatiei lor.

1. Miscare impreuna

In aceasta stare initiala, ei incep sa lucreze impreuna. Foarte adesea au in vedere un scop care se poate prelungi pe perioade de timp variabile. De exemplu, o pacienta si terapeutul ei lucreaza pentru scopul de a intelege cum starile ei actuale de anxietate au legatura cu relatia timpurie cu mama ei. Ei incep sa se miste de-a lungul acestui scop intr-o evolutie pe care o numim moving along. Aceasta miscare orientata de scop e in mare parte liniara. In timp ce cam vad sau stiu unde se deplaseaza, nu stiu exact cum vor ajunge acolo, asadar care va fi pasul urmator si nici cand anume vor atinge scopul. Ei improvizeaza. Fiecare pas in aceasta miscare de-a lungul procesului este numita moment prezent.

De exemplu, daca terapeutul spune  

Ati observat ca ati intarziat la ultimele trei sedinte ceea ce este neobisnuit pentru dvs.?  

Iar pacientul raspunde  

Da, am observat

si urmeaza tacere, acest schimb constituie un moment prezent. El redefineste pozitia celor doi si o redirectioneaza.

Pacientul spune apoi:  

Saptamana trecuta ati spus ceva care chiar m-a facut sa ma simt etichetat.  

Este lansat al treilea moment prezent. Si asa mai departe.

Aceste momente prezente sunt pasii de-a lungul procesului. Intre ei, exista o discontinuitate minora de un anumit fel, dar insirati impreuna, ei progreseaza coerent, desi nu in mod egal. E un moment in care e pus in act un motiv cu scopul de a regla contextul, a ajusta spatiul intersubiectiv. Durata unui moment prezent este de obicei scurta, deoarece ca unitate subiectiva este durata de timp necesara pentru a prinde sensul a ceea ce se intampla acum, aici, intre noi. De asemenea, poate dura de la microsecunde la mai multe secunde. E construit in jurul intentiilor sau dorintelor si a punerii lor in act.

Acest fel de improvizare, de autodescoperire, de autocorectare a procesului din terapie este asemanator procesului interactiv parinte-copil care consta in potriviri-nepotriviri, rupturi si reparari. E vizibil mai ales in jocul liber in care nu exista un scop specific in afara de amuzamentul reciproc. Interactiunea aduce o tema in care se succed variatiuni improvizate pana ce tema este dezvoltata si apoi este gasita o noua tema (de obicei in legatura) ce isi desfasoara variatiunile din nou cu multi pasi gresiti inevitabili. Acest proces este pura improvizatie.

Daca constientizam ca atat de mult se intampla sub forma de improvizatie intre parinte si copil, ne dam seama de importanta repararii rupturilor si corecturilor necesare procesului. De fapt, cunoasterea implicita a cum sa repari si sa redirectionezi procesul de improvizatie e unul din principalele scopuri implicite ale interactiunii parinte-copil. Mai departe, in interactiunea parinte-copil, repetarea multor activitati de-a lungul procesului creeaza un repertoriu de momente prezente. Aceste repetitii devin modalitati obisnuite de a fi cu celalalt. Momentele prezente devin reprezentate ca fiind scheme ale modului de a fi cu celalalt. Schemele sunt in domeniul cunoasterii relationale implicite. Cunoasterea relationala implicita a copilului exista inaintea verbalizarii explicite.

Procesul de moving along este asemanator in terapie. Daca participam la secvente interactive recurente ce sunt asemanatoare cu acelea ce ne-au preocupat in copilarie, acestea vor da seama de cunoasterea relationala implicita a pacientului privitor la relatia cu terapeutul si invers. Este important ce intelegem prin cunoastere negandita (Cristopher Bollas, The Shadow of the Object: Psychoanalysis of the Unthought Known, London: Free Association Books, 1987) sau prin inconstientul nereflectat (Robert Stolorow, George Atwood si B. Brandchaft, The Intersubjective Perspective, Northvale NJ: Jason Aronson Inc., 1984) sau prin inconstientul trecut (J. Sandler si Peter Fonagy, Recovered Memories of Abuse: True or False, London: Karnac Books si International Universities Press, 1997). Aceste reprezentari implicite sunt inconstiente, dar nu neaparat refulate. In termeni psihodinamici, ele sunt inconstiente din punct de vedere descriptiv, dar nu si dinamic. Atat momentele prezente, cat si stilul miscarii de-a lungul procesului sunt caracteristice fiecarei diade in parte.

2. Momente de acum

In timpul miscarii de-a lungul procesului, apar moment diferite si imprevizibile. Un moment prezent “fierbinte” este un fel de “moment al adevarului”, incarcat afectiv. Este momentul numit “kairos” in Grecia antica – un moment care, daca e sesizat, e sesizat momentul de schimbare a destinului, iar daca nu e sesizat, destinul se schimba oricum, dar fara sa stim. E un moment care ii trage pe ambii participanti complet in prezent. Noi, mai cu seama ca terapeuti, petrecem cea mai mare parte din timp numai cu un picior in prezent.

“Momentele de acum” sunt observabile daca se investigheaza cadrul obisnuit al terapiei. Presupunem ca un pacient intr-o terapie psihanalitica, intins pe canapea, deodata spune:

Vreau sa stiu ce se vede pe fata dvs. Ma voi ridica chiar acum ca sa vad! 

Sau, ne imaginam ca un pacient aflat intr-o terapie fata in fata, deodata spune  

Sunt satul sa va privesc fata. Imi distrage atentia. Imi voi intoarce scaunul departe de dvs., inspre perete, chiar acum!

Momentul de acum este vazut ca proprietate care decurge din sistemul dinamic complex construit de cei doi care se misca de-a lungul procesului terapeutic. Momentul care decurge schimba sau ameninta stabilitatea continuarii starii initiale. El anunta o perturbare a sistemului si constituie o potentiala tranzitie catre o stare noua de organizare.

Acest fel de proprietate emergenta poate sa apara doar daca miscarea de-a lungul procesului se intampla intr-un context (sistem) guvernat de o tehnica stabilita ce e (implicit) bine cunoscuta de participanti. Momentul de acum, ca proprietate emergenta, destabilizeaza modul obisnuit de a face lucrurile impreuna de pana atunci. El ofera un context intersubiectiv nou. Din acest motiv, este dificil si provocator in clinica. Necesita o deviere de la miscarea tehnica obisnuita utilizata de diada.

Cand apare un moment de acum, pacientul si terapeutul sunt surprinsi pentru ca forma de aparitie a momentului nu este predictibila, chiar daca a fost un moment in general asteptat a se intampla. El reprezinta un salt neliniar. Deoarece momentul sare in afara obisnuintei si este neprevazut, terapeutul si pacientul simt anxietate, deoarece ei nu pot sti exact ce fac, in afara de cazul cand isi reinstaleaza repede modalitatile obisnuite de relationare, operand astfel sub forma tehnicii stabilite. Ei sunt pe un teren nefamiliar cu toate posibilitatile de promisiune sau dezastru care ii fac sa nu stie ce au de facut. Daca terapeutul “stie” ce are de facut, el probabil a pierdut momentul de acum sau l-a ascuns repede in spatele tehnicii. In diada pacient adult – terapeut, proprietatile emergente apar din munca inerenta a acestui sistem dinamic complex. In schimbarile developmentale preprogramate din copilarie, munca de reglare reciproca intrinseca a sistemului la fel de bine creeaza proprietati emergente in interiorul sistemului diadic.

Procesul de schimbare psihica se refera la cunoasterea relationala implicita (I)

Georgiana Brănişteanu

este candidat – Societatea Română de Psihanaliză.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(“”);

Toate articolele acestui autor

*
Foto: http://www.kairosdancetheater.org/
Tags: autor: Georgiana Brănişteanucunoaştere relaţională implicităDaniel N. Sternmişcare de-a lungul procesuluimoment de acummoment prezentpsihanaliză relaţionalărubrică: Salonul relaţionalstare intersubiectivă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Orgasmul fata in fata cu psihanaliza
Cafe Gradiva

Orgasmul fata in fata cu psihanaliza

by Cafe Gradiva
22 noiembrie 2020
Star Wars: nostalgia anticomunismului revigorat

Star Wars: nostalgia anticomunismului revigorat

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Trauma si activism studentesc I
Cafe Gradiva

Trauma si activism studentesc I

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Daca vrei să ştii cum va arăta lumea de mâine

Daca vrei să ştii cum va arăta lumea de mâine

Comments 4

  1. Cafe Gradiva says:
    9 ani ago

    Intrebare: "moving along" e acelasi lucru cu "miscare de-a lungul procesului"?

    Si aceeasi intrebare si la "moment prezent" / "moment de acum".

    Daca desemneaza acelasi lucru, poate ca ar fi bine atunci sa unificam putin terminologia.

    Răspunde
  2. Bogdan Popa says:
    9 ani ago

    Mi-a placut propozitia asta despre provocarea pe care o aduce momentul de acum:

    "Daca terapeutul "stie" ce are de facut, el probabil a pierdut momentul de acum sau l-a ascuns repede in spatele tehnicii."

    Asta inseamna ca momentele de acum sunt greu de negociat pentru ca presupun o incertitudine de partea ambilor parteneri. Si ca ele pot sa deschida noi portite de experienta, sau pot sa fie pierdute prin nesesizarea lor adecvata.

    Răspunde
  3. Georgiana Branisteanu says:
    9 ani ago

    @Dorin: Da, "moving along" este termenul pentru desfasurarea procesului terapeutic, adica miscarea diadei la nivel implicit procedural de-a lungul procesului terapeutic.
    "Momentele prezente" sunt secvente de interactiune obisnuita (pentru acel cuplu terapeutic). Sunt acele viniete clinice pe care le selectam pentru prezentari de grup sau publicatii si prin care vrem sa ilustram cum arata de obicei relatia noastra cu acel pacient. Daca "se succed" de-a lungul procesului terapeutic, inseamna ca pot fi delimitate, chiar daca sunt ilustrari ale felului nostru obisnuit de a fi impreuna in acea relatie. Ce face ca un "moment prezent" sa fie "unitate subiectiva de schimbare"? Faptul ca, pe perioada "momentului prezent", diada isi mentine acelasi scop implicit. Sunt momente omogene din punct de vedere al scopului intersubiectiv iar miscarea este, din acest punct de vedere, liniara. Intre "momentele prezente" apar perioade de discontinuitati in care scopul este altul iar partenerii avanseaza in mod inegal catre scopul cuplului.
    "Momentul de acum" este un tip particular de "moment prezent". Este punctul culminant al "momentului prezent". Este un moment fierbinte al interactiunii adica necesita, pe langa autenticitate maxima daca se poate spune asa din partea psihanalistului, un act sau raspuns neobisnuit fata de modul familiar, curent, obisnuit, in care cei doi interactioneaza pe parcursul unui "moment prezent". Includ aici ce a scris Bogdan mai sus. Daca "momentul de acum" e foarte bine gestionat (nu constient), el se va transforma intr-un "moment de intalnire" care va schimba cunoasterea relationala implicita a ambilor parteneri.
    E mai clar acum? Voi explica toate lucrurile astea in sedinta AIPsA din 16 martie cand am sa vorbesc despre memoria implicita (procedurala).

    Răspunde
  4. Cafe Gradiva says:
    9 ani ago

    Da, e mai clar, multumesc! Pentru mine nu a fost prea limpede de la inceput, mai ales cand definesti "momentul prezent" astfel

    "Durata unui moment prezent este de obicei scurta, deoarece ca unitate subiectiva este durata de timp necesara pentru a prinde sensul a ceea ce se intampla acum, aici, intre noi"

    iar apoi vorbesti despre "momentul de acum", am crezut ca sunt acelasi lucru, desi am inteles totusi ca "momentul de acum" e vechiul kairos grecesc (apropo, fotografia de ilustrare inseamna "kairos" si e a unei companii de dans care se numeste chiar asa 🙂 – v. sursa foto).

    In cazul "moving along" = "miscare de-a lungul procesului" ti-as propune sa folosim fie un termen, fie pe celalalt, dar nu pe amandoi, alternativ (eu as opta pentru traducerea romaneasca, cu originalul englezesc intre paranteze la prima mentionare), din aceleasi motive.

    Astept cu interes ilustrarea conceptelor in sedinta AIPsA de vineri.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Pacientul ii gaseste psihanalistului punctul vulnerabil. Mai devreme sau mai tarziu.
Cafe Gradiva

Pacientul ii gaseste psihanalistului punctul vulnerabil. Mai devreme sau mai tarziu.

8 octombrie 2020
Ce este autoterapia asistată?
Cafe Gradiva

Ce este autoterapia asistată?

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Scriitorul Andrew Solomon

Scriitorul Andrew Solomon despre povestea de viaţă, nevoia de sens și politica identității

21 aprilie 2021
Psihiatrul Peter Breggin diagnostic

Psihiatrul Peter Breggin despre neajunsurile diagnosticării psihiatrice

12 aprilie 2021
depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.