Discriminarea la români în 2012

click pentru a mări

Zilele trecute Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a dat publicităţii raportul de cercetare „Percepţii şi atitudini privind discriminarea în România”, realizat de TNS CSOP Romania pe un eşantion de 1 400 de respondenţi (cu o marjă de eroare de 2,6% la un nivel de încredere de 95%). Cercetarea s-a realizat pe teren în perioada 27 decembrie 2011 – 11 ianuarie 2012, iar rezultatele ei sunt cu deosebire interesante.

Este discriminarea o problemă azi în România? Iată mai întâi ce ar trebui aflat. Părerile, conform cercetării, sunt împărţite aproape egal: 51% dintre români consideră în mare şi în foarte mare măsură că da, în timp ce 44% o consideră ca fiind o problemă puţin sau foarte puţin. (Problemele principale azi identificate de respondenţi sunt locurile de muncă, preţurile, corupţia, criza financiară şi infracţionalitatea). Românii cred doar într-o proporţie de 26%, respectiv de 24% (aşadar doar un român din patru) că toleranţa şi discriminarea sunt probleme importante şi actuale în România. Cu toate acestea, 49% dintre români consideră că discriminarea este des sau foarte des prezentă în România (răspunsurile pozitive având o pondere mai mare printre persoanele între 18-30 de ani – 62%, printre cele cu studii superioare / 54% şi printre cele cu un venit sub 500 de RON / 55%); 11% dintre români cred că discriminarea e rară sau foarte rară în prezent, la noi. (Cu alte cuvinte, confruntând procentele, jumătate dintre cei care recunosc că discriminarea constituie o problemă nu o consideră ca fiind una importantă?!).

Românii mai cred şi că persoanele cele mai discriminate sunt romii, persoanele cu dizabilităţi fizice sau psihice, persoanele infectate cu HIV / SIDA, persoanele fără adăpost, orfanii şi persoanele dependente de droguri. În general,

românii identifică cazurile de discriminare asociate cu: categoria socială, sexul, orientarea sexuală, vârsta, o dizabilitate fizică / psihică, infectarea cu HIV şi apartenenţa la o categorie defavorizată. Deficienţe de identificare se regăsesc asupra unor caracteristici asociate cu o responsabilitate a individului: femei însărcinate, persoane cu o greutate peste medie şi cele religioase. 27% dintre români nu consideră că refuzul cererii unui elev de a nu frecventa cursul de religie pentru că aparţine unui alt cult religios reprezintă un caz de discriminare.

31% dintre respondenţi cred că după aderarea României la Uniunea Europeană a crescut gradul de discriminare faţă de romi şi faţă de persoanele în vârstă, iar 53% cred că discriminarea e amplificată de criza economică din prezent.

În ceea ce priveşte găsirea unui loc de muncă, percepţia este că persoanele infectate cu HIV îşi găsesc cel mai greu un loc de muncă, 77% dintre români considerând că persoanele neinfectate au mai multe şanse. 61% dintre români cred că e mai uşor pentru tinerii sub 25 de ani pe piaţa muncii faţă de cei cu vârsta de peste 55 de ani, iar 28% cred că e la fel de uşor şi pentru unii, şi pentru alţii. 79% consideră că le este la fel de uşor să-şi găsească un loc de muncă persoanelor de o altă religie sau confesiune decât cea ortodoxă, iar 65% dintre români cred că persoanelor de sex feminin le este la fel de uşor să afle un loc de muncă ca şi celor de sex masculin.

34% dintre respondenţii studiului cred că în România există discriminare între bărbaţi şi femei (din acest procent, cred asta mai ales femeile – 38%, persoanele cu studii superioare – 46%, persoanele cu rezidenţă în Bucureşti – 47% şi persoanele cu un venit peste 2 500 de RON – 38%). Dintre cei care cred că există discriminare între sexe (cei 34%), 58% cred că femeile sunt discriminate la locul de muncă, 58% cred că femeile sunt discriminate într-un rol de conducere, 54% – în calitate de om politic şi 50% – în gospodărie. Bărbaţii sunt discriminaţi la ieşirea la pensie – 13% dintre respondenţii care cred că există discriminare consideră astfel; şi în calitate de părinte – 7%. Pentru varianta de răspuns nici bărbatul, nici femeia nu sunt discriminaţi, primele trei valori procentuale sunt date de situaţiile Artă / Cultură (73%), La şcoală (72%) şi în mass-media (71%). 

31% dintre respondenţi s-ar simţi foarte puţin sau deloc confortabil în apropierea unei persoane de orientare homosexuală, 22% în apropierea unei persoane infectate cu HIV şi 15% în apropierea unei persoane de etnie romă.

În acest din urmă caz, al disconfortului de a sta în preajma romilor, procentele cele mai mari revin femeilor – 49%, persoanelor în vârstă de peste 50 de ani – 49%, persoanelor având ca nivel al educaţiei liceul sau şcoala postliceală – 48% şi persoanelor din mediul rural – 47%.

Schimbând categoria romilor cu cea a maghiarilor, puţin sau foarte puţin confortabil se simt în preajma lor femeile – 25%, persoanele între 30-49 ani – 26%, cele din mediul rural – 26% şi cele cu venit sub 500 de RON – 30%.

Puţin sau foarte puţin confortabil în preajma unei persoane de altă religie se simt, într-o pondere mai mare, femeile – 15%, persoanele cu educaţie sub liceu – 14%, persoanele din mediul rural – 15% şi cele cu un venit sub 500 RON – 20%.

Acelaşi lucru referitor la disconfortul din preajma persoanelor cu dizabilităţi fizice şi psihice – procentele cele mai mari se înregistrează printre persoanele cu vârsta între 18-29 de ani – 42%, ori printre cele cu nivel de educaţie sub liceu – 37%, cu rezidenţa în Bucureşti – 44% ori cu un venit sub 500 de RON – 39%.

Disconfortul resimţit în preajma persoanelor cu orientare homosexuală – procente mai mari se înregistrează în rândul persoanelor de peste 50 de ani – 64%, sau al celor cu educaţie sub liceu – 65%, sau al celor din mediul rural – 66%, sau al celor cu un venit sub 500 de RON – 70%.

Disconfortul faţă de persoanele infectate cu HIV / bolnave de SIDA – procente mai mari în rândul persoanelor cu educaţie sub liceu – 58%, sau din mediul rural – 60%, sau cu venit sub 500 RON – 63%.

La nivelul discriminării personale, răspunsurile au fost următoarele: 13% dintre respondenţi au fost discriminaţi pe criterii de venit sau statut social, 11% pe criterii de vârstă şi 7% pe criterii de etnie.

Imaginea etniei rome are, conform acestei cercetări, următoarele coordonate:

• 43% dintre respondenţi au o părere proastă şi foarte proastă despre romi;
• primele trei calităţi atribuite romilor: uniţi – 64%, curajoşi, îndrăzneţi – 29% şi încrezători în sine – 18%;
• primele trei defecte: leneşi – 46%, agresivi – 45% şi necinstiţi – 35% dintre respondenţi.