Sfarsitul sexului?

Este intrebarea cu care prof. univ. dr. Florin Tudose, medic psihiatru, si-a incheiat prezentarea cu titlul Criza cuplului contemporan si sexul virtual. Prezentarea a fost facuta joi, 10 mai 2012, in cadrul „Saptamanii PSI” de la Libraria Carturesti Verona. Trebuie sa remarc si de data aceasta prezenta numeroasa si tineretea participantilor.

Mediatorul intalnirii, Victor Popescu, redactor al Editurii Trei, i-a pus, in deschidere, domnului Florin Tudose, intrebarea daca este de acord cu afirmatia ca internetul are efecte benefice asupra relatiilor de dragoste.Florin Tudose a raspuns:

categoric nu. Din experienta mea clinica, internetul face oamenii singuri sa fie si mai singuri. Practic pe oamenii singuri internetul i-a nenorocit, datorita formarii de pseudo-comunitati.

Profesorul Florin Tudose a punctate in cateva randuri ca nu este impotriva utilizarii internetului, ci a folosirii sale abuzive, a cyberdependentei. La urma urmelor, internetul doar ofera informatie si nu educa, iar realitatea virtuala a internetului este asemanatoare starii oniroide.

Revenind la titlul dezbaterii, profesorul Tudose a precizat ca acesta a venit prin asociatie libera – clinica, sex, cuplu, virtualitate, contemporaneitate. Criza cuplului contemporan este oricum o evidenta. Si in continuare a prezentat, sprijinindu-se si pe power point, o istorie a crizei cuplului contemporan si a sexului virtual.

Istoria incepe, ni se spune, odata cu revolutia sexuala, care a inceput inainte de Revolutia din Octombrie. Dar au venit razboaiele mondiale, dictaturi si deci dictatori care numai de sex nu vorbeau (oare?, ma intreb eu). Dar razboaiele s-au terminat si in America, in anii ’50 din secolului trecut, apare televizorul. Televizor care prin filme, emisiuni a deschis drumul, a fost primul pas spre eliberare sexuala si deci si spre revolutia sexuala. Dar si spre virtualitate.

Tot in America au venit europeni cu o gandire mai libera, a venit si freudismul. Si dupa o America a vanatoarei de vrajitoare, a razboaielor, Erosul, prin vocea tinerilor in special, a strigat:

Faceti dragoste, nu razboi!

Apar sex-simbolurile, in muzica (Elvis Presley s.a.) si cinematografie (Marilyn Monroe s.a.).

Data de 9 mai 1960, data la care a a fost legalizata in America folosirea pilulei contraceptive, a fost alt pas decisiv al revolutiei sexuale. Pilula a revolutionat mai ales prin faptul ca a permis a se face sex in fiecare zi (eu mi-am reamintit de afirmatia lui Freud care spunea ca pulsiunea sexuala necesita o elaborare continua).

Cat priveste virtualitatea, prima expozitie de calculatoare din 1972 a marcat inceputul unei adevarate ere a calculatoarelor, cu o dezvoltare exploziva si de neimaginat pentru foarte multi in acel moment. Si prin aparitia retelei web in 1992, a pornit drumul spre locuri in care nimeni nu a ajuns al virtualitatii. Si al sexului virtual.

Acestea fiind zise (facute), cum ne-au influentat ele viata in general, viata sexuala in particular?

Profesorul Florin Tudose precizeaza ca internetul, virtualitatea au facut posibil sa simtim, sa ne producem senzatii de la distanta. Inainte ne produceam senzatii imaginandu-ne. In ceea ce priveste fantasmele, le vindem tuturor. In plus, sunt fantasme gata fabricate de altii. De asemenea, prin virtual, reprezentarile ne vin gata facute. Mai mult, reprezentarile virtuale tind sa devina mai puternice decat realitatea. Toate acestea fac ca sub impactul virtualului fiinta umana sa se dezidentifice, sa-si piarda intimitatea. Realitatea devine realitate virtuala.

Ce va deveni fiinta umana in aceste conditii? Devine „locuitor” al unei cetati a Raiului virtuala, in care se simte ca si in realitate. Virtualitate de care putem deveni dependenti, ca si de un drog. Un drog mai puternic decat oricare drog, deoarece se adreseaza practic tuturor simturilor. Apar cyberdependentii.

Apar robotii sexuali (sexbox) si cybersexul. Cybersex care are si avantaje – ofera siguranta, este convenabil pentru cei singuri, permite incercarea de ciudatenii, poate creste increderea in sine in masura in care permite si castigul financiar, dar si dezavantaje – riscul de a fi pus in situatii stanjenitoare, riscul de a fi arestat, riscul de a fi atacat, probleme financiare, probleme de sanatate, riscul de a pierde tot.

R. Vinilio a stabilit si caracteristicile celor care practica cybersexul: imaturitate socio-afectiva, incapacitate de identificare, frustrare si incapacitate de a o depasi, anxietate, tulburari de comportament si dependenta, sentimentul non-valorii si non-recunoasterii, incompetenta emotionala, sentiment de izolare si insingurare, fobie sociala.

Revenind la revolulatia sexuala ajunsa la cybersex, ni se spune in continuare ca aceasta a dus la modificarea modelului de masculinitate, de la traditionalul mascul evaluat dupa criterii de forta si performanta la un model care ia in considerare si latura feminina a masculinitatii. De asemenea, erotismul a devenit mai corporalizat. Privitor la fantasmele sexuale, lipsa de identitate pe internet permite dezvoltarea fantasmelor celor mai indraznete, pentru care internetul ofera un surogat pentru trecerea la act (a actiona intre fantasma si realitate).

In legatura cu fantasmele, as mentiona aici un exemplu clinic adus de domnul Florin Tudose. Trebuie sa precizez ca prezentarea a fost bogata in exemplificari clinice. Exemplul este legat de cybersex, mai exact videochat. Un tanar care practica cu placere si succes videochat-ul a ajuns la psihiatru pentru ca a inceput sa aiba o fantasma ingrozitoare, dupa expresia profesorului Tudose. Dincolo de fantasma ca ar putea sa se intalneasca pe strada (probabilitate extrem de redusa in fapt) cu cineva care l-a vazut pe chat, fantasma ingrozitoare era cea conform careia de partea cealalta s-ar putea afla propria mama (mama tanarului era o femeie simpla de la tara). Asa cum a spus si profesorul Tudose, aviz psihanalistilor!

Revolutie sexuala, cybersex, virtualitate. Ce legatura exista intre ele si criza cuplului contemporan?

In afara de problemele mentionate deja (dezidentificare, lipsa intimitatii, virtualizarea realitatii), sexualitatea virtuala a dus la sexualitatea asistata de calculator, la sexualitatea non-relationala, adica lipsita de implicare emotionala. Intrebat cum o chema pe fata de pe internet cu care s-a intalnit si fata in fata, un tanar raspunde:

a, nu m-am gandit sa o intreb.

Non-relational. Dar sexualitatea, cuplul, nu-si au temelia tocmai in a lega, a crea legaturi?

In aceste conditii, sexualitatea virtuala sa insemne sfarsitul sexului, se intreaba profesorul Florin Tudose, spunand ca e o intrebare care isi cauta raspuns.

Sexualitatea virtuala, sfarsitul sexului? Imi permit sa raspund la aceasta intrebare spunand ca asa cum sublimarea sexualitatii nu poate oferi o placere mai mare decat actul sexual, nici sexualitatea, fie ea oricat de virtuala, nu va putea depasi realitatea placerii sexuale. Si, ca sa poti inlocui ceva, nu trebuie sa oferi o placere mai mare?