Aseara, la Budapesta, au inceput lucrarile Conferinţei Internaţionale Sándor Ferenczi cu tema „Feţe ale traumei„. Evenimentul, care e onorat de prezenta presedintelui IPA, Charles Hanly, reuneste psihanalisti din toata lumea si are o traditie impresionanta, conferintele precedente fiind:
- The Legacy of Sándor Ferenczi – 1991, New York
- The Talking Therapy: Ferenczi and the Psychoanalytic Vocation – 1993, Budapesta
- Sándor Ferenczi – 1995, Sao Paulo
- Sándor Ferenczi y el y el Psicoanálisis Contemporáneo – 1998, Madrid
- Sándor Ferenczi – The „Mother” of Modern Psychoanalysis and Psychotherapy – 1999, Tel Aviv
- Lost Childhood – prima parte a unei trilogii de conferinte, tinuta in februarie 2001 la Budapesta
- Lost Childhood and the Language of Exile – a doua parte a trilogiei, tinuta in mai 2001 la Londra
- Mother, Motherland, Mother Tongue – a treia parte a trilogiei, tinuta in noembrie 2001 la Paris
- Clinical Sándor Ferenczi – 2002, Torino
- Conferenczi / Hungarian Psychoanalytic Ideas Revisited – 2004, Londra
- Psychoanalysis and Psychosomatics: Mind, Body and the Bridge Between – 2006, Baden-Baden
- Ferenczi Sándor hazatér – 2008, Miskolc
- Introjection, Transference and the Analyst in the Contemporary World – 2009, Buenos Aires
Conferinta de anul acesta e gazduita de Academia Ungara de Stiinte (Magyar Tudományos Akadémia). Faptul nu e intamplator, ne povesteste Judit Mészáros, pentru ca in acest loc, in 1918, la ultima intalnire IPA din Ungaria la care a participat Freud, a fost ales presedinte Sándor Ferenczi. Tot cu aceasta ocazie, Freud si-a exprimat parerea ca Ungaria va deveni principalul centru al psihanalizei. Dar realitatea traumei celor doua razboaie si a dictaturii comuniste aveau sa infirme optimismul lui Freud. Merita sa amintim ca atunci, in 1918, membri ai IPA s-au intalnit sa discute despre nevrozele de razboi.
 |
| Judit Mészáros, presedinte al Sándor Ferenczi Society si autor al Ferenczi House Project |
Charles Hanly a vorbit despre spiritul zambitor, bland si empatic al lui Ferenczi, iar Giselle Galdi, Editor-in-Chief al The American Journal of Psychoanalysis, crede ca modestia lui Sándor i-a pacalit pe multi sa creada ca repeta teoria seductiei lui Freud. De fapt, Ferenczi observase in clinica lui cum cruzimea adultului e data de faptul ca abia isi intelege el propria limba. Cu toate astea, adultul a vorbit candva limba copilului, dar a uitat-o. Limba confuzanta a adultului devine sursa fragmentarii din copil. Astfel, imaginatia poate deveni mortal de serioasa din pricina confuziei limbilor.
 |
| Charles Hanly, presedintele IPA |
 |
| Giselle Galdi, Editor-in-Chief al The American Journal of Psychoanalysis. E relevant sa mentionam ca e nascuta in Ungaria, unde si-a petrecut adolescenta. |
André Haynal, psihanalist de origine maghiara, acum membru al Societatii Elvetiene de Psihanaliza si membru onorific al inca 4 societati de psihanaliza, a tinut prima prezentare, cu titlul Traumatism – revisited, concentrandu-se pe importanta lucrului lui Ferenczi cu pacienta sa Elisabeth Severn (cea care apare cu numele RN in al sau Jurnal clinic si care venise tocmai din America in Budapesta la Ferenczi ca la ultima solutie). In cadrul acestei analize mutuale, cei doi au descoperit un fenomen pe care l-au numit impreuna Orpha, cu referire la Orfeu, care e sfasiat in bucati, la fel ca Ferenczi in contratransferul sau. Haynal arata cum Ferenczi e precursorul teoriilor fragmentarii elaborate de Fairbairn, Winnicott, Guntrip (probabil sub influenta lui Balint), Rickman (prieten cu Balint), Ian si Jane Suttie.
 |
| André Haynal |
Reprezentand partea care ia in grija, fenomenul orfic asigura functia protectiva a ceea ce Winnicott numea Sine Fals, dar Winnicott se departeaza aici de Ferenczi tocmai prin aceea ca introduce sensul de fals. Orpha te face capabil sa traiesti dupa un traumatism fara necesitatea atasamentului. Orpha reinsufleteste fragmentele sinelui care au supravietuit traumei. Orpha nu regenereaza, ea nu poate sa reinnoiasca, dar se poate adapta unui nou set de imprejurari atunci cand mediul exterior se schimba. Ferenczi a vorbit despre functia unui inger pazitor care trebuie sa care totul pe umeri pentru a sustine viata. Acest inger era el insusi in clinica lui cu Elisabeth Severn. Cat despre analiza mutuala, Haynal crede ca Severn a fost primul pacient care l-a ajutat pe Ferenczi sa isi gestioneze relatia cu propria mama si cu Freud. Euridice a fost ranita de fragmentare, dar Orfeu canta. La fel si scopul analizei fragmentatilor este sa reuneasca intelectul cu afectul. Orfeu canta, dar in trauma tacerea e fundamentala. Trauma e ceea ce nu poate fi pus in cuvinte, nici gandit. Ferenczi vroia sa discute cu Freud conflictul intergenerational pe care il avea cu el, dar Freud nu vroia. Se repeta, astfel, trauma din copilarie.
 |
| Influenta lui Ferenczi, cf. Haynal |
Situatia analitica a devenit pentru Ferenczi o repetitie a traumei. Pentru el, trauma nu e o exceptie: toti am fost traumatizati. Fara pareri preconcepute si fara recomandari, el nu avea notiunea de cadru, vizitandu-si pacientii acasa sau in sedinte prelungite. Holding-ul lui Winnicott si spontaneitatea lui Bion se regasesc la Ferenczi. Winnicott va relua si improvizatia si jucausenia lui Ferenczi. Cand un pacient barbat ii sare in brate soptindu-i in ureche
Bunicule, ma tem ca o sa am un copil!
Ferenczi ii raspunde la fel de serios, soptindu-i in ureche
Ce te face sa crezi asta?
recunoscand mai tarziu, fata de sine, ca a intrat intr-un joc. Pentru Sándor Ferenczi era importanta autenticitatea, care duce si la repetitia traumei. Analistul devine perpetuatorul abuzului, al pacatului si al crimei. El a remarcat tentatia analistului de a abuza pacientul nu doar sexual, ci si narcisic. Dar realizarea mutuala consta in constructia unei terte parti.
 |
| Csaba Pléh |
Dupa André Haynal a urmat o pasionata prezentare tinuta de Csaba Pléh, membru al Academiei Ungare de Stiinte, pe tema The New Trends in „Neuropsychoanalysis” and their Limitations. Sper sa gasesc timpul sa vorbesc despre ea in zilele care urmeaza, pentru ca merita povestita pe larg. Pana atunci, va pot arata poze cu locul in care ne-a condus Csaba Pléh tarziu, la finalul serii, in calitate de gazda a noastra la Magyar Tudományos Akadémia:
 |
| …pe coridoare boltite… |
 |
| …pe scari intortocheate… |
 |
| …pe care am mers dupa lumina… |
 |
| …pana am dat de alte scari, normal… |
 |
| …care duceau fix in pivnita la Magyar Tudományos Akadémia… |
 |
| …unde au vinuri vechi… |
 |
| …pe care le-am baut; ma rog, nu chiar pe toate… |
 |
| …si apoi am iesit intr-un oras care arata asa (in dreapta e Magyar Tudományos Akadémia, in stanga este Dunarea)… |
 |
| …si asa… |
 |
| …si asa. Va urma. |
 Ştefan Lungueste în formare în psihoterapia şi psihanaliza copilului şi a adolescentului. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Excelent, substantial si foarte complet reportaj psihanalitic! Si esti jucaus ca Ferenczi 🙂 Interesant fenomenul orfic, mai ales ca-l aseaza pe Ferenczi in calitate de precursor (si aici).
Fain, si mie mi-a placut! Daca se discuta despre analiza mutuala (Ferenczi cu Severn), eu vreau sa aud mai multe despre experimentul asta. Unde a reusit si unde e esuat. As fi foarte curios sa aud ce parere are lumea care se ocupa de Ferenczi de asta.
@Bogdan Popa: ok, se rezolva, pentru ca acum cateva ore tocmai a vorbit pe larg despre relatia Ferenczi – Severen din perspectiva analizei mutuale Arnold Rachman, de la Institute of the Postgraduate Psychoanalytic Society, New York. O sa revin cu amanunte, pentru ca e foarte interesant si face referire inclusiv la niste surse biografice inedite 🙂