• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Resturi diurne de la Conferinta Ferenczi

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Resturi diurne de la Conferinta Ferenczi
Share

De la Conferinta Internationala Ferenczi abia daca a trecut ceva mai mult de o saptamana, timp numa’ bun pentru a reevalua unele idei pe care le-am gasit atunci interesante. Cum ar fi…

Cate ceva despre confuzia limbilor

Sa incepem cu Eveline List (Universitatea din Viena), care vorbeste despre trei feluri in care se poate materializa conceptul lui Ferenczi de confuzie a limbilor:

  1. confuzia limbilor intre adult si copil
  2. confuzia limbilor intre analist si analizand
  3. confuzia limbilor intre conducator si mase

Eveline List

Ultima situatie, Eveline o ilustreaza simplu. In plina teroare stalinista, cand oamenii erau arestati peste noapte si trimisi in Gulag, era larg raspandita convingerea ca Stalin nu stie nimic despre toate astea, ca arestarile au loc pe la spatele lui.  

Numai de-ar sti tovarasul Stalin! – asa gandeau cei care-i trimiteau scrisori in care-l informau despre arestarile abuzive, scrisori care ajungeau pe aceeasi masa pe care el semna cu mana lui condamnarile. Confuzia limbilor a facut posibila ascensiunea lui Stalin.

Haidée Faimberg

La randul ei, Haydée Faimberg (Société psychanalytique de Paris) vorbeste despre o confuzie a limbilor in plan transgenerational. Adultul isi confunda felul de a se relationa cu parintii lui si cu copilul. In paralel, el isi confunda si felul de a se relationa cu propria sa sexualitate asa-zis adulta. 

EM Cooper

Mai merita sa mentionam filmul de animatie al regizoarei britanice EM Cooper, film inspirat explicit din Ferenczi si botezat cinstit Confusion of Tongues. Vizionarea a fost urmata de o sedinta de psihanaliza aplicata in toata regula, filmul atragand mai multe interpretari decat ar fi putut sa incapa in timpul alocat workshop-ului, iar la iesire n-am mai reusit sa prind un exemplar, pentru ca toate se vandusera. Pana una alta, trailerul e aici: 

Oare cum zici „Ferenczi” pe limba lui Shakespeare?

Un lucru interesant l-a semnalat, din perspectiva istoricului, Shaul Bar-Haim (Birkbeck College, University of London) intr-o interventie intitulata provocator Confusion of Tongues Between Adults and Adults [sic!] in Post-War British Psychoanalysis. El este de parere ca, desi Balint e creditat ca fiind succesorul lui Ferenczi, istoria arata ca, mai degraba, Winnicott este acest succesor. Problema, dupa Bar-Haim, este ca Winnicott nu il crediteaza suficient pe Ferenczi sau il crediteaza cu formulari echivoce ca: 

Though Ferenczi and Dr. Balint said these things, here I am not concerned with this. 

Din pacate, in ciuda incercarilor mele, nu am reusit inca sa identific acest pasaj in opera lui Winnicott, pentru ca Bar-Haim nu si-a specificat cu voce tare sursa, pe care sigur o mentiona intr-o nota de subsol. Dar in aceste incercari am dat peste un loc interesant din Spaima de prabusire:

Nu pot niciodata sa stiu ce am preluat aruncandu-mi privirea pe scrierile lui Ferenczi. (D.W. Winnicott, Spaima de prabusire, trad. Daniela Luca, Editura Fundatiei Generatia, Bucuresti, 2006, p. 698) 

Trauma care e mana-n mana cu psihoza

The „Finer Mechanism of Psychic Trauma and its Relation to Psychosis” (Ferenczi, 1930): the Role of the Other – asa s-a numit interventia lui Lewis Kirshner. Daca prima parte a titlului e extrasa dintr-o scrisoare pe care Ferenczi i-o trimitea lui Freud in 1930, ultima parte ne avertizeaza ca trebuie sa ne punem ochelarii lui Lacan.  Gasesc original felul in care Kirshner ne propune sa privim filtrul de excitatii despre care vorbea Freud, ca pe o functie a legaturii sociale care mediaza experientele potential traumatice, legatura ce depinde de ancorarea subiectului intr-un Celalalt generalizat ca un sistem de simboluri culturale. Daca aceasta legatura cu Celalalt a fost functionala inainte ca trauma sa o intrerupa, este posibil tratamentul psihanalitic. Dar pentru traume timpurii grave – si aici Kirshner face referire la notiunea de attachment trauma – nu este suficient tratamentul psihanalitic.
Lewis Kirshner, Harvard Medical School, Psychiatry / Boston Psychoanalytical Institute, USA
Kirshner propune o abordare lingvistica a simptomelor psihotice. Am zis doar ca trebuie sa ne punem ochelarii lui Lacan, care considera ca utilizarea limbajului creaza subiectul, iar in psihoza omul confunda realul cu imaginarul (iata o alta perspectiva asupra confuziei limbilor!)  Forcluderea determina asocieri fara sens pentru ca ceea ce nu poate fi simbolizat, ceea ce nu apare in discurs, pare sa existe in realitate, ca halucinatie. Functia materna implica expunerea copilului la campul limbajului, dar ceea ce aude copilul este, adesea, inconsistent si ambiguu si se constituie intr-un mare inconstent care lasa lapsusuri la nivelul limbajului. E vorba aici de o forma diferita de inconstient prezenta la psihotici. Comportamente si ganduri care la nevrotic vorbesc despre un conflict intern, se intampla in afara in cazul psihoticului si nu au acces la simbolic. El aude un porc, dar nu intelege din ce motiv il intreaba analistul daca se simte ofensat de faptul ca un porc ii da comenzi. Aceasta experienta a inconstientului ca voce face cruda lumea Celuilalt.
Atasamentul nesigur joaca un rol important in psihoza. Psihoticul e fara acces la o retea de semnificatii. Trauma si abuzul scot la iveala cruzimea atasamentului, imposibilitatea de a lua limbajul de la Celalalt. Intr-unul din ultimele sale seminarii, Lacan preciza ca pentru multi oameni accesul la simbolic poate fi inconsistent. La intrebarea pe care Endre Koritar (Western Branch Canadian Psychoanalytic Society, Vancouver, Canada) i-a adresat-o la final – anume daca paranoia poate fi privita ca o nesiguranta dinamica in ce priveste atasamentul – Kirshner a raspuns ca psihoticul vede lucrurile asa cum sunt, in timp ce noi le vedem printr-un filtru de iluzie; el este detasat. Altcineva din sala a descris apoi paranoia ca pe un no-breast, bazandu-se pe experienta celor care au luptat in Vietnam si la intoarcere s-au simtit abandonati de guvern. In experienta acestui no-breast ei creau un obiect persecutor.
Unde, cand si… de ce?
Cu o seara inainte de inchidere a fost, bine inteles, cina festiva. De aici li s-a tras canadienilor care, sub influenta bucatariei unguresti, au apucat sa-i promita lui Judit Mészáros ceva. A doua zi, faptul fiind consumat, nu le-a mai ramas decat sa ne anunte pe toti ca urmatoarea Conferinta Internationala Ferenczi se va tine in Canada, peste trei ani.
Stanga si dreapta: organizatorii urmatoarei Conferinte Internationale Ferenczi
Lucrarile de anul acesta se vor publica unele in American Journal of Psychoanalysis, altele in Forum of International Psychoanalysis, dupa placul autorilor. Curajul sa puna intrebarea pe care o pun copiii – de ce? – l-a avut Haidée Faimberg (despre care am primit asigurari ca se bucura de mult interes la aceasta ora printre clinicienii din Franta, mai ales datorita metodei care ii poarta numele). Atat la finalul conferintei, cat si pe parcursul ei, cand a avut ocazia, Haidée a spus c-ar vrea sa stie de ce pe toata durata formarii ei le era interzis sa il aduca in discutie pe Ferenczi. A fost intrebarea ei recurenta. In completare, ea precizeaza ca nu e cazul sa dam istoria inapoi, ci sa il integram pe Ferenczi in istoria psihanalizei. Adica nu ne intoarcem la momentul Ferenczi, ci il citim cu ochii clinicii si teoriei contemporane.  
Ferenczi la el acasa

Eu, cand mi-l imaginez pe Ferenczi, cel mai frecvent il vad in incinta sau pe terasa unui restaurant din Budapesta, mancand cu pofta sau band bere cu placere. Ei bine, acum am facut si proba realitatii cu ajutorul acestei poze, pe care organizatorii au avut grija sa ne-o strecoare in mapa. 

Chelnerul din dreapta il serveste pe Ferenczi, cel din stanga merge sa-i toarne vin lui Balint

Asa ca, in spiritul lui Ferenczi si al Budapestei, ma adresez celor la care nevoia s-a intricat de minune cu placerea, recomandandu-le doua restaurante pe care le-am descoperit personal si pe care nu le veti gasi in niciun ghid turistic: 

Citeştedespre

Bruno Clavier copilul moarte viata

Bruno Clavier: Când copilul întreabă despre viaţă şi moarte

28 februarie 2022
psihoterapeutul Bruno Clavier copilul

Psihoterapeutul Bruno Clavier: simptomele copilului sunt întotdeauna legate de psihicul părintelui

25 februarie 2022
traume victimă Franz Ruppert

Cum și când am ajuns victima unei traume?

24 februarie 2022
  1. Vakvarjú Étterem, de pe Paulay Ede utca 7, unde recomand pulpa de rata pe varza rosie cu cartofi noi si jeleu de gutui 
  2. si Delhi Darbar Indiai Étterem de pe Doháni utca 54 unde, daca ajungeti, e musai, dar musai sa incercati Darbari Butter Chicken 

rata de la nr. 1 
puiul de la nr. 2

Inchei cu casa lui Ferenczi de pe Lisznyai utca 11. Dupa lungi eforturi, cei de la Ferenczi House Project au reusit sa cumpere un etaj din Villa Ferenczi, cu bani proveniti din donatii. Mai precis, au achizitionat apartamentul in care isi avea biroul si cabinetul. 
Casa lui Ferenczi in prima zi a conferintei

Ştefan Lungu

este în formare în psihoterapia şi psihanaliza copilului şi a adolescentului.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*
Tags: atasamentautor: Ştefan Lunguconfuzia limbilormanifestare 2012: XI International Sándor Ferenczi Conferenceparanoiapsihozarubrică: În atenţierubrică: Istoria psihanalizeiSándor Ferenczitraumă

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

dinamica relaţiei agresor-victimă
Psihologie

Franz Ruppert despre dinamica relației agresor-victimă

by Alexandra Frîncu
21 februarie 2022
trauma propriei agresivitati Ruppert
Psihologie

Trauma propriei agresivităţi sau biografia traumei ca program psihic autodistructiv

by Alexandra Frîncu
9 februarie 2022
Trauma sexualităţii şi copilul-victimă
Psihologie

Trauma sexualităţii şi copilul-victimă

by Alexandra Frîncu
7 februarie 2022
Load More
Next Post
Ce plictiseala e aici la tine

Ce plictiseala e aici la tine

Comments 4

  1. Anonim says:
    10 ani ago

    Si hai sa incepem sa aprobam comentariile, sa nu devenim noi, acum Stalinul ucis cu truda!

    Răspunde
  2. Bogdan Popa says:
    10 ani ago

    Fain, Stefan! Winnicott, din cate stiu, mai degraba improvizeaza decat citeaza fidel din predecesori. Asta se intampla numai cu Ferenczi, ci si cu Freud, de multe ori.

    Răspunde
  3. Anonim says:
    10 ani ago

    Asa e. Dar nu vor mai avea ocazia nici Ferenczi si nici Freud sa repete obiceiuri sterse din memoria colectiva 🙂 Mai faina e curiozitatea, descoperirea, creativitatea! NU SE COMPARA!!!

    Stefan e un om fain. Din toate punctele de vedere. Si e total opus stalinismului. 🙂 – ce dragut, anatomia face parte din intregul concept psihanalitic! HA! –

    Si are cel mai frumos nume.

    Diferenta dintre Stalin si Stefan, este ca primul a murit. Al doilea e tanar, talentat, si are intreg viitorul la indemana!

    Asta ma duce cu gandul la o poezie… 🙂 Poate va scrie cineva un articol despre asta. Cred ca le-ar placea tuturor!

    eucuminesicutine

    Răspunde
  4. Anonim says:
    10 ani ago

    Si ca adaugare, Freud invata multe in ultima vreme. Si-a lasat creativitatea sa primeze, ca sa zic asa. Fusese destul de influentat de ideologia stalinista. Acum, invata de la copii. Si de la el insusi 🙂

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Erich Fromm despre limbajul uitat al viselor si psihanaliza
Cafe Gradiva

Erich Fromm despre limbajul uitat al viselor si psihanaliza

3 ianuarie 2022
Mai bine mor decat sa spun! Boris Cyrulnik si rusinea de neindurat
Cafe Gradiva

Mai bine mor decat sa spun! Boris Cyrulnik si rusinea de neindurat

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.