Vernisajul Scării de Bloc B din I. C. Brătianu 44, Bucureşti

Avem plăcerea să inaugurăm redecorarea scării de bloc din strada I. C. Brătianu nr. 44 din Bucureşti. „Vernisajul” are loc miercuri, 20 iunie 2012, la ora 19.00.

Iniţiativa face parte din proiectul-pilot „Remodelarea spaţiului comun la bloc”, finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Scopul proiectului este promovarea unui model inovativ de reamenajare a spaţiilor de folosinţă în comun din scările blocurilor vechi care să pună în valoare moştenirea culturală şi istorică locală.

Proiectul a oferit şansa bucureştenilor care locuiesc la bloc să aplice pentru un concurs dedicat, cu scopul de a redecora tematic spaţiul locativ. A fost aleasă o temă cultural-istorică care să scoată la lumină memoria cartierului şi să aducă în atenţia publicului valorile spirituale şi materiale ascunse de blocurile construite în perioada comunismului.

Câştigătorii concursului au fost locatarii din str. I. C. Brătianu nr. 44, scara B, aflată în prelungirea străzii Covaci, în zona Centrului Vechi din Bucureşti. Clădirea a fost construită, în anii ‘60, în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej şi este un exemplu tipic de edificiu comunist construit după război. Acest veritabil paravan a ascuns privirii, timp de 60 de ani, valoarea şi farmecul centrului istoric: străzile negustorilor, Curtea Domnească (unde, pentru prima dată, a fost atestată cetatea Bucureştilor – Vlad Ţepeş, 1459), clădiri pitoreşti din secolul al XIX-lea şi numeroase biserici, dintre care se remarcă Biserica Sf. Anton, cel mai vechi lăcaş de cult din Bucureşti (1554).

Timp de 4 săptămâni, interiorul scării de bloc a fost parţial reamenajat, fiind transformat dintr-un spaţiu impersonal, gri şi anost într-un spaţiu nou şi primitor, stilizat cu elemente estetice care te îmbie să redescoperi istoria zonei.

În faza următoare, proiectul îşi propune realizarea unui ghid online şi a unor materiale foto-video privind dinamica reamenajării, adresate celor care locuiesc la bloc. Acestea oferă informaţii şi soluţii simple şi originale de reamenajare a spaţiilor locative puţin costisitoare ce pot fi un punct de reper pentru cei interesaţi. O bază de date cu artişti şi designeri de interior, disponibilă online, va fi de asemenea accesibilă.

Vă aşteptăm cu multă plăcere la deschidere, miercuri, 20 iunie 2012 la ora 19.00, in holul scării B, str I. C. Bratianu nr 44 (punct de reper Hanul lui Manuc)

Remodelarea spaţiului locativ comun la bloc

martie-noiembrie 2012

Sumarul proiectului

Proiectul nostru propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, prin realizarea, cu titlu de exemplu, a remodelării unei scări de bloc din Bucureşti cu o tematică culturală care face referinţă directă istoria cartierului unde se află sau la personalitatea care marchează numele străzii unde va fi făcută intervenţia. Proiectul este documentat în format foto-video şi este promovat ca o soluţie simplă şi creativă de raportare culturală şi socială a celor care locuiesc într-un sistem de tip condominiu.

Proiectul crează un modul de bună practică, aplicabil şi replicabil pentru toate asociaţiile de proprietari de imobile tip condominiu din România.

Justificare

Proiectul „Remodelarea spaţiului comun la bloc” propune promovarea intervenţiilor culturale asupra spaţiilor de folosinţă în comun a scărilor de bloc din România, prin realizarea, cu titlu de studiu de bună practică, a remodelării a unei scări de bloc din Bucureşti. Remodelarea are o tematică culturală care face referinţă directă la istoria cartierului, sau, alternativ, la personalitatea care marchează numele străzii unde se afla scara de bloc care beneficiază de intervenţie.

Proiectul propune schimbarea paradigmei de raportare a locuitorilor Bucureştiului faţă de valorile culturale naţionale, propunând astfel un tip de intervenţie culturală, ca vector de schimbare a mentalităţilor şi pentru a insufla publicului larg respectul şi admiraţia pentru patrimoniu. În acest sens proiectul are o importantă componentă de punere în valoare a patrimoniului naţional, într-o formulă creativă şi inedită, care nu a fost abordată în România, după 1989.

Scopul proiectului constă în promovarea unui model de remodelare creativă a spaţiilor colocative din imobilele de tip condominiu din România

Obiectivele generale sunt promovarea tinerilor artişti români (designeri, arhitecţi, artişti din zona artelor decorative) prin intermediul unui proiect social, a unui model de bună practică şi a conceptului de implicare socială prin artă.

Context

75 % din populaţia Bucureştiului locuieşte în blocuri ce fac parte din supranumitele „cartiere dormitor” (conform cercetării realizate de Asociaţia pentru Tranziţie Urbană în 2007). Deseori aceste cartiere, cu blocuri construite mai ales în perioada 1965-1989, sunt asociate cu multiple dezechilibre social-urbane: sărăcia, vandalismul, indiferenta socială şi culturală fiind doar câteva dintre ele. Proiectul „Remodelarea spaţiului comun la bloc” urmăreşte ameliorarea „amneziei culturale” a acestor cartiere şi îmbunătăţirea relaţiei cetăţean-spaţiu public şi implicit a celei cetăţean-patrimoniul cultural prin intervenţie artistică.

Cartierele de locuinţe construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea nu ascund numai oraşul vechi, ci şi valori şi poveşti ale personalităţilor româneşti, care nu fac subiectul curriculei şcolare. De exemplu, Bucureştiul are numeroase străzi care poartă numele unor importante personalităţi româneşti cunoscute într-o măsură nesemnificativă de publicul larg, precum George Constantinescu (unul dintre cei mai importanţi ingineri români), cercetător şi exploratorul Emil Racoviţă, Smaranda Brăescu (prima femeie pilot şi paraşutist din România), etc.

Necunoaşterea acestor tipuri de repere din imediata apropiere subliniază fisura culturală dintre oameni şi istoria oraşului, a cartierului şi a patrimoniului pe care acestea le înmagazinează.

Numele străzilor au o funcţie importantă de a comunica despre istoria locului, despre istoria oraşului şi a ţării. Cum în România căderea regimului comunist din decembrie 1989 a atras o nouă ordine socială şi politică, o nouă ştergere selectivă a memoriei culturale a fost operată prin schimbarea numelor străzilor, creându-se confuzie şi discontinuitate în mentalul colectiv.

În lipsa unor programe cultural-educaţionale dedicate, generaţia tânără va rămâne deconectată de la valorile culturale imateriale prezente în comunităţile în care trăiesc şi dezinteresata în a le asimila şi respecta. Barometrul de consum cultural realizat de CSCDC (Centrul de Studii şi Cercetări în domeniu Culturii) relevă pe de-o parte o participare scăzută a tinerilor bucureşteni la viaţa culturală (aproximativ 32%), precum şi faptul că majoritatea activităţilor culturale se concentrează în jurul centrului istoric al Capitalei. Rezultatele acestui studiu nu ne surprind având în vedere că, pentru consumul cultural, atât educaţia (şi, implicit, expunerea la cultură) cât şi proximitatea sunt esenţiale.

Alte detalii pe www.scaradebloc.ro, facebook.com/ScaradeblocDesign
Manager de proiect: Minodora Cerin, etajul1@scaradebloc.ro
Coordonator comunicare: Oana Ioniţă, etajul2@scaradebloc.ro

Proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Parteneri: Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Federaţia Asociaţiilor de Proprietari din România
Parteneri media: RFI Romania, Modernism.ro, Zeppelin Magazine, BeWhere, calendarevenimente.ro, Romaniapozitiva.ro, DecosiEco.ro

Cerin Minodora Întreprindere Individuală este un operator cultural care se subscrie ideii de valorificare şi promovare a patrimoniului cultural în forme inedite şi originale. Unul dintre scopurile transversale ale organizaţiei este catalizarea a numeroşi tineri profesionişti talentaţi din domenii cu potenţial de creativitate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural, precum: arhitecţi, artişti plastici, designeri tineri specialişti în domeniul istoriei, patrimoniului si a noilor tehnologii.

Text şi foto publicate cu acordul responsabililor proiectului.