In urma cu ceva ani a fost un episod cu un grup in care, in momentul intalnirii pentru prima data a grupului, am formulat cerinta sa formeze perechi si in cadrul fiecarei perechi, timp de 5 minute sa puna intrebari celuilalt, iar dupa 5 minute sa schimbe. Dupa ce au trecut cele 5 minute, eu anuntam ca este momentul sa faca schimbul, un membru al grupului ma intreaba cu o voce usor timida spre amuzamentul celorlalti:
Dar raspunsurile cand le dam?
Modul in care am formulat cerinta era perfect in acord cu ce spunea membrul grupului. Eu le cerusem sa puna intrebari timp de 5 minute. Eu presupunand ca este vorba si de raspunsuri. Participantul la grup nu facea asta. Acest moment este unul mai complicat, este primul moment de formare al grupului si este unul plin de subiecte. In cadrul grupului exista o asteptare mai mult sau mai putin anxioasa a debutului. Noi ne asteptam ca fiecare moment de grup sa se intample cumva. Este o asteptare initiala, o pre-supozitie pe care o facem pentru a putea suporta presiunea si tensiunea grupalitatii. Este necesara asadar o abordare anterioara a grupului care se desfasoara intr-un anumit fel. A face ceea ce spune moderatorul presupune o pre-supozitie de dependenta a grupului. Este o incredintare pe care cei care ce lucreaza cu grupuri o simt din plin, indiferent daca e vorba de manageri sau de psihologi, psihodramatisti, formatori etc. Spre deosebire de aceste categorii, psihanaliza o poate gandi si interpreta.
Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii
In mod sigur in vigneta de mai sus nu este vorba despre lipsa de inteligenta. Este ceva emotional, o parte afectiva care devine dominanta. Ideea de baza este de a face ceea ce i se cere, de a asculta exact cererea. Este si o parte de rezistenta care nu face obiectul acestui articol. Cand mergem undeva ne asteptam ca acolo sa se intample ceva. Daca este un grup, atunci ne asteptam ca noi sa privim, iar moderatorul sau grupul de moderatori sau cei care au organizat sa faca ceva, iar noi ca privitori sa fim pasivi. Nu imi dau seama daca am putea denumi aceasta actiune pasivizare, dar pozitia este una de asteptare neconditionata. Este o atitudine inconstienta. Bion formuleaza prima pre-supozitie, pe care o denumeste „de dependenta” si pe care o descrie astfel:
Dupa prima pre-supozitie, grupul s-a reunit pentru a fi sustinut de un leader de care depinde pentru hrana materiala si spirituala, precum si pentru protectie. Astfel formulata, prima pre-supozitie de baza nu ar putea sa fie decat o repetitie a unei alte observatii:
grupul s-a reunit ca sa primeasca un anumit tratament medical,
dar o repetitie exprimata de aceasta data sub o forma metaforica. Punctul esential in aceasta remarca este ca, pentru a intelege pre-supozitia de baza trebuie sa acceptam cuvintele pe care le-am folosit in sensul lor literal si nu metaforic. (W. R. Bion, Recherches sur les petits groupes, editia a 8-a, PUF, 1999, p. 99).
Ceea ce trebuie subliniat este ca starea exista inainte de reunirea grupului. Prin pre-supozitie intelegem chiar ceea ce presupune acest cuvant – o supozitie aflata inainte precum axiomele din geometrie, sunt incluse in orice rationament ulterior. Ipoteza presupune o desfasurare de fapte, iar din acest motiv traducerea cu „ipoteza de baza” mi se pare ca se indeparteaza de sensul originar. Discutia aceasta ramane una deschisa.
Sa ne intoarcem la acest moment de debut al unui grup. Exista o practica frecventa ca atunci cand oamenii se intalnesc pentru prima data, moderatorul face o anumita actiune – pune pe fiecare membru al grupului sa spuna cum il cheama si, eventual, cateva cuvinte despre el. Daca ascultati cu atentie tipul de descrieri, este imposibil sa nu remarcati schematismul lor. In fapt, in acest moment se discuta chiar pre-supozitia de dependenta, grupului ii este refuzata dependenta, iar moderatorul incearca sa se opuna rolului sau. Actiunea este inutila, intrucat nici nu reduce dependenta si nici nu o utilizeaza, ci este precum un simptom care exprima atat prima pre-supozitie de baza, cat si angoasa momentului.
Claudiu Ganciueste psihodramatist, psihoterapeut de orientare analitică şi psihoterapeut în psihanaliza legăturii. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Teoria grupurilor formulata de Bion nu este asa de cunoscuta . Ati putea sa ne spuneti mai mult despre ea?
Am vazut ca citati carti in limba franceza. Eu nu am gasit in romana decat putine randuri despre Bion desi el este citat si amintit adesea in cercurile psihanalitice.
O sa incerc in masura in care exista interes sa vorbesc despre viziunea asupra grupului la Bion dar nu cred ca sunt singurul care poate face asta. Bion exista in limba romana din cate stiu eu. Exista "Seminarii braziliene" si "Ganduri secunde" (nu sunt convins de ultimul titlu) si la Generatia exista o carte despre Bion.
Consider ca una din marile contributii ale lui Bion este faptul ca a fost printre primii care au acordat atentie grupului iar cele trei pre-supozitii sunt vitale. Bion priveste grupul din perspectiva celor doua pozitii kleiniene, pozitia schizoid-paranoida si pozitia depresiva precum si a identificarii proiective dupa cum spune chiar el.
Voi reveni, asadar – sa incercam sa raspundem. Prin ce v-a trezit interesul Bion & grupul?
cuvintele pe care le-am folosit in sensul lor "literal"…
Multumim, corectam.