• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Terapeuti
Urmariti-ne pe WhatsApp
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Urmariti-ne pe WhatsApp
Home Cafe Gradiva

Doar cineva care nu este rau (I)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Doar cineva care nu este rau (I)

Deschid cu acest titlu un articol care se va intinde pe mai multe parti, tocmai pentru a putea cuprinde complexitatea temei pe care o subliniaza. Voi analiza, pe rand, rolul clivajului in dezvoltarea psihica a copilului si legatura sa cu vinovatia, rolul depozitarului psihic versus cel al criptei si, nu in ultimul rand, relatia dintre continut si continator. Titlul articolului este o sinteza minunata a celor prezentate in aceasta scurta introducere.

Copilul: cand patesc ceva scriu pe un caiet si apoi il las acolo, nu il mai deschid
Terapeutul: si ce se intampla cu ce ai patit?
Copilul: ramane acolo inchis
Terapeutul: si il poate deschide cineva?
Copilul: doar cineva care nu este rau

Dialogul ne aduce parca si mai multe intrebari fata de raspunsurile pe care le-am astepta. Sa notam in primul rand ambivalenta prezenta in permanenta la nivelul limbajului si la nivelul continutului. Un copil care pateste ceva /un copil care a facut ceva, un copil care ascunde / un copil care arata, un copil care inchide / un copil care deschide, un copil rau / un copil bun. Prima intrebare pe care ne-o putem pune impreuna este ce anume inchide copilul? Ceea ce el a patit sau ceea ce el a facut? In egala masura el inchide propria sa vinovatie si teama de a fi pedepsit pentru ca a fost rau. O a doua intrebare ar putea fi cine este caietul? Cu siguranta ne referim la un continator, dar care este natura acestuia?

Am putea intelege ceea ce spune copilul si astfel: daca am patit ceva este pentru ca si eu am fost rau si meritam sa mi se intample, sa fiu pedepsit. Un astfel de gand produce doua efecte: un circuit al ideilor strict interior, ciclic, care nu este supus transformarii, ci doar repetitiei, si un mecanism de aparare arhaic denumit clivaj.

Citiţi despre

Psihanaliza grupalitatii – Imagoul ca organizator grupal

Autismul poate fi detectat inainte de varsta de 1 an, arata un nou studiu

Publicitatea şi familia

Printre mecanismele de aparare tipice de aparare ale eului timpuriu putem nota mecanismul de clivare a obiectului si a impulsurilor, idealizarea, negarea realitatii interne si externe. In „Observatii asupra unor mecanisme schizoide”, Melanie Klein afirma ca faza de persecutie, denumita ulterior pozitie paranoida, apare ca o incercare de gestionare a anxietatii, dar ea poate impiedica trecerea la pozitia depresiva daca fricile de persecutie sunt extreme de puternice.

Subscrieţi la Cafe Gradiva

Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.

Urmăriţi-ne pe WhatsApp

Abonaţi-vă la Newsletter

Anxietatea apare ca urmare a actiunii pulsiunii de moarte la nivelul organismului, este resimtita ca frica de anihilare (moarte) si ia forma fricii de persecutie. Frica de impulsul distructiv pare sa se lege pe data de un obiect – sau mai precis este perceputa drept frica de un obiect foarte puternic, incontrolabil” (Melanie Klein, Invidie si recunostinta, Opere 2, Editura Trei, 2006)

Chiar daca aceste obiecte sunt percepute drept externe, ele devin prin introiectie persecutori interni si intaresc frica de impulsurile distructive din interior. Apelez la rabdarea si ingaduinta cititorului pentru a aduce aici un argument acestei ipoteze si din D. W. Winnicott, care imbogatea aceasta idee cu o imagine plastica a spectrului somatic, afirmand in Natura umana ca fenomenele interne rele care nu mai pot fi contracarate, controlate sau expulzate devin suparatoare, devin persecutori interni si sunt percepute de catre copil ca o amenintare venind dinauntru si asta se transforma cu usurinta in durere (fizica).

Clivajul este unul dintre cele mai timpurii mecanisme si aparari ale eului in fata anxietatii. Exista insa o relatie stransa intre clivaj, idealizare si negare. Idealizarea este corolarul fricii de persecutie, dar ea izvoraste totodata din puterea dorintelor pulsionale al caror scop este gratificarea nelimitata.

Doar cineva care nu este rau,

afirma copilul in dialogul citat mai sus subliniind valoarea idealizarii.

Clivarea obiectului si negarea frustrarii si a persecutiei sunt menite a nega existenta obiectului rau si a situatiei frustrante, a sentimentelor rele (durerea) carora le da nastere frustrarea. Acest lucru se asociaza cu negarea realitatii psihice care devine posibila prin intermediul sentimentelor puternice de omnipotenta (daca il inchid acolo, el nu va mai exista, el fiind si afectul, dar si obiectul psihic). Negarea omnipotenta a existentei obiectului rau si a situatiei dureroase echivaleaza in inconstient cu anihilarea prin impulsul distructiv. Insa nu doar situatia data si obiectul sunt negate si annihilate, ci si relatia de obiect. Drept urmare o parte a eului, cea din care provin sentimentele fata de acel obiect este negata si anihilata la randul ei.

Inchei acest articol facand trimitere la vinovatia pe care este menita sa o ascunda si sa o nege acest clivaj si pe care o trecere psihica la pozitia depresiva o determina sa fie foarte prezenta in dinamica unui individ.

Sentimental de culpabilitate este expresia conflictului de ambivalenta, a eternei lupte intre Eros si pulsiunea de distrugere sau de moarte,

afirma Freud in Disconfort in cultura, atragand atentia ca agresivitatea se transforma in sentimente de culpabilitate, caci ea va fi reprimata si deplasata catre supraeu.

Cristina Călărăşanu

este psihoterapeut de orientare psihanalitică în formare, psihodramatist în formare, membru fondator al Asociaţiei Române de Psihanaliză a Legăturilor de Grup şi Familie şi delegat în cadrul Federaţiei Europene de Psihoterapie Psihanalitică.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie

Citiţi şi

Doar cineva care nu este rau (II)
Cafe Gradiva

Doar cineva care nu este rau (II)

by Cafe Gradiva
24 mai 2025
Brian Watermeyer, Towards a Contextual Psychology of Disablism, Routledge, July 2012
Cafe Gradiva

Brian Watermeyer, Towards a Contextual Psychology of Disablism, Routledge, July 2012

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
idealiza pedagogia neagră alice miller
Psihanaliză

Idealizarea autorităţii parentale, rănile copilăriei şi „pedagogia neagră”, după a 5-a poruncă

by Alexandra Frîncu
1 mai 2025
Load More
Next Post
Repere în gândirea lui Karen Horney

Karen Horney, Psihologia femeii, Editura Trei, 2012

Comments 2

  1. Ioana M. says:
    13 ani ago

    Foarte graitor dialog. Interpretarea si problematizarea teoretica asemenea.
    Mie mi-a dat de gandit in sensul in care copilul traieste ceva cu potential traumatizant si simbolul incredintarii traumei prin scriere pe un caiet este un fel de a retine evenimentul traumatic si a amana intelegerea lui cu ajutorul cuiva bineintentionat (daca parintele nu e disponibil, atunci, poate, un prieten, un analist, cine stie). Pare ca ne aflam in ecuatia apres-coup, in care subiectul reactualizeaza un continut atunci cand il poate elabora, eventual cu ajutor.

    Răspunde
  2. Cristina Călărăşanu says:
    13 ani ago

    Multumesc pentru interventia ta, Ioana. De acord cu ceea ce ai afirmat la final.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Gustave Le Bon despre caracteristicile multimii
Cafe Gradiva

Gustave Le Bon despre caracteristicile multimii

1 mai 2025
Elon Musk şi bullying-ul
Societate

Elon Musk, dezvoltare oprită (în anii ’80?)

24 mai 2025

Terapeuţi

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

27 mai 2025
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

27 mai 2025
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

27 mai 2025
psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti

Psihoterapeut Teodora Dobrescu în Bucureşti, sector 3

24 mai 2025
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

27 mai 2025
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.
×