Citiţi "la cald" corespondenţele de la Conferinţa Naţională Alzheimer 2021 >>

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Fantasma sau fantezie? (Episodul 1)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
4
Fantasma sau fantezie? (Episodul 1)
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Fantasma sau fantezie? (Episodul 1)

Nu se scrie la fel, nu suna la fel: ce sanse sunt sa insemne acelasi lucru? 

De lucrurile evidente te lovesti cand ti-e lumea mai draga. Asa ni s-a intamplat noua de curand cand, traducand un pasaj din Bion intr-o conversatie, in loc sa redam englezescul phantasy prin fantasma, conform obiceiului pamantului, l-am redat prin fantezie, conform… limbii engleze. Uitasem de cutuma psihanalitica si-l traduseseram pe Bion ca si cand am fi subtitrat un film american de duzina. Si totusi cuvantul englezesc era diferit de al nostru; am gresit ori ba traducandu-l si nu interpretandu-l? Ramanea sa vedem, pentru ca aceasta diferenta a inceput sa ne intrige, mai ales ca fantasma ocupa un loc cheie in teoria si in clinica psihanalizei.

Bineinteles ca primul lucru pe care l-am facut a fost sa verificam ce cuvant foloseste Freud. Si aici am avut parte de o surpriza: Freud nu spune fantasma, ci tot fantezie, utilizand banalul substantiv german Phantasie. Deci limba engleza nu pacatuise fata de intentiile parintelui psihanalizei. Si nici nu prea exista acest risc, de vreme ce razboiul i-a constrans pe Freud si Anna Freud sa se refugieze in Anglia, iar pe ceilalti din cercul lui sa se refugieze in Statele Unite. Engleza este a doua limba a primilor psihanalisti. Iar traducerea facuta de Strachey a fost urmarita pas cu pas de Freud, care o considera excelenta. 

De unde, atunci, in limba romana acest neologism sofisticat, fantasma? Ei bine, din tara lucrurilor sofisticate, ca moda si parfumurile: din Franta. Parandu-li-se, pesemne, ca Freud a vorbit cam din topor, psihanalistii francezi nu au tradus Phantasie prin fantaisie – care ar fi putut, la fel de bine, sa fie si nume de prajitura, nu? – ci au gasit ca e mai bine sa-l redea prin neologismul fantasme (scris initial phantasme). 


Si mai interesante devin lucrurile daca tinem cont ca Strachey – acest englez pe care parintii il alintau in franceza, numindu-l enfant miracle – avea, el insusi, un gust pentru neologisme ezoterice cu iz sofisticat, ca Id, Ego si Superego, ori cathexis si anticathexis. Si totusi, cand a venit vorba de fantezie, acest englez alintat de parinti s-a abtinut. De ce? 




Despre fantasme stim deja prea multe, oare ce inseamna fantezia?

Cum Bion vorbea engleza, ne-am propus sa vedem ce inseamna fantezia in propria lui limba. Si, cautand o particularitate care sa ne ajute sa distingem fantezia de fantasma, am gasit-o la Shakespeare. Nu citam intamplator textul lui Shakespeare, acesta fiind un text pe care Freud a lucrat temeinic in 1913, cand scria Motivul alegerii casetei. Ne referim la Merchant of Venice. Chiar in scena comentata de Freud apare si o meditatie a lui Shakespeare despre fantezie. Ne-am permis sa facem cateva sublinieri: 

Tell me, where is fancy bred,
Or in the heart, or in the head?
How begot, how nourished?
      Reply, reply. 

It is engender’d in the eyes,
With gazing fed; and fancy dies
In the cradle where it lies. 
 

      Let us all ring fancy’s knell:
      I’ll begin it, – Ding, dong, bell. 

(W. Shakespeare, The Merchant of Venice, Act III, Scene II, 63-70)


Va propunem sa retinem faptul ca fantezia avea, in limba lui Shakespeare, de-a face cu privirea si cu ochii. Iar Bion nu vorbea despre fantasme, ci facea psihanaliza in limba lui Shakespeare. Nu va grabiti sa obiectati ca fancy nu e totuna cu fantasy! Pentru ca fancy apare in Middle English ca varianta sincopata a lui fantasy. Acest tip de modificare nu inseamna nimic, pentru ca e doar de natura fonetica, adica e menita sa usureze pronuntia, din spirit de economie. E, daca vreti, cum zic aia de prin schitele lui Caragiale ca’va’zica, pentru ca le e prea lene sau prea cald ca sa pronunte care va sa zica. Veti gasi, insa, in cele ce urmeaza, modificari de natura morfologica ce pun in miscare structuri lingvistice care modifica precis sensul cuvintelor. 

 

Ce pierdem din vedere cand spunem fantasma
 

Ok, acuma stiti cum e: te uiti la emsiunea de gatit unde bucatarul cu freza emo iti spune ca tot ce trebuie sa faci e sa arunci ingredientele in tigaie si totul o sa iasa ca in poza, dar, cand te apuci sa implementezi reteta acasa, pui solzi de peste si pe lustra din bucatrie, te tai la degetul mic de ti se modifica definitiv amprenta, ajungi sa-ti pui intrebari acute despre sensul vietii in timp ce tai marunt ceapa, cureti cartofi si sa faci fasii subtiri – subtiri de morcovi Julienne, pentru ca abia la final, dupa ce ai murdarit de unt si maioneza tot ce aveai prin dulapurile din bucatarie, sa te poti bucura de capodopera Nouvelle Cuisine pe baza de peste protejat de lege. Cam asa ceva va propunem si noi, pentru moment: sa facem o scurta incursiune mai tehnica si arida in bucataria interna a lingvisticii, in care vom lua cuvintele si le vom diseca pe toate partile. Dar la final o sa merite, pentru ca vom savura acea particularitate care ne ajuta sa facem clar diferenta intre fantezie si fantasma. Si promitem ferm ca nimeni nu va trebui, dupa aceea, sa spele vasele sau sa duca gunoiul. De la cei care se apropie de cuvinte cu metoda stiintifica, am aflat ca trebuie sa mergem la greaca veche, fantezie fiind un cuvant ce-si gaseste originea in aceasta limba, iar fantasma fiind pur si simplu un neologism preluat tot de aici. Ca sa intelegem diferentele, trebuie sa cunoastem ce influenta exercita sufixele aplicate pe trunchiul format de radicalul phan- si infixul -ta-:

  1. adaugand sufixul -(s)ia, care desemneaza o actiune in desfasurare, dar si o calitate, rezulta cuvantul phantasia (adica fantezie)
  2. adaugand sufixul -ma, care desemneaza rezultatul unei actiuni, rezulta cuvantul phantasma (adica neologismul fantasma)

Ca sa pricepem si mai bine, trebuie sa tinem cont de faptul ca sufixul -ma face mereu pereche cu sufixul -sis, cele doua clarificandu-si sensul prin relatia de excludere dintre ele. Cel mai simplu exemplu pentru felul in care functioneaza aceasta pereche este celebrul cuvant katharsis. Kathar-sis inseamna actiunea de a curata / a purifica, in vreme ce kathar-ma inseamna murdarie (rezultatul actiunii de a curata). Ne-am comportat ca Toma necredinciosul si i-am verificat pe lingvisti cu dictionarul. Speram sa-i infrangem cu propriile lor arme cand colo, ce sa vezi, aveau dreptate! Redutabilul dictionar grec-francez al lui Anatole Bailly spune ca phanta-sis inseamna simplu vision [vedere / privire – sens conservat in pasajul pe care tocmai l-am redat din Shakespeare!], in vreme ce phantas-ma inseamna apparition [aparitie, ca rezultat al actiunii de a privi],  

image offerte à l’esprit par un objet, d’ou image sans consistance, apparence 

si chiar lucruri mai grave si stranii ca spectre, fantôme, ori phénomène dans le ciel, ori chose extraordinaire, prodige. Cum formele in -ma si -sis deceleaza aspecte pe care dictionarul le cumuleaza in dreptul formei in -(s)ia, rezulta de aici doua lucruri:

  1. fantasma reda doar un aspect al fanteziei, acela de rezultat al actiunii, si omite actiunea in desfasurare (prin care se ajunge la acest rezultat)
  2. cum actiunea in desfasurare este aceea de a privi, inseamna ca, refuzand sa traduca Phantasie prin fantezie, cand au optat pentru fantasma, psihanalistii francezi au eliminat fundamentul biologic al fenomenului – privirea, i. e. perceptia vizuala – precum si calitatea lui de proces aflat in desfasurare.

Francezii despre inventia lor  

In ultima instanta, sa mergem la Vocabularul psihanalizei, nu? Laplanche si Pontalis isi trec peste orgoliu si recunosc cinstit ca notiunea de fantasma are accente filozofice si nu corespunde cu termenul german Phantasie folosit de Freud, pentru ca acopera o arie mai restransa, referindu-se doar la o productie imaginara specifica si nu la lumea fanteziei si a activitatii imaginative. Daniel Lagache a propus reabilitarea termenului comun de fantezie (fr. fantaisie) in vechiul sau sens, desi piedica ar sta in faptul ca, in franceza, are si conotatii triviale. Doar ca aceasta piedica exista si in limba engleza, insa Strachey a stiut bine sa o inlature cu o grafie care obliga recursul la cuvantul grecesc de origine: phantasy. 

Fantasma sau fantezie? (Episodul 1)
Jean Laplanche (sursa: reignofterroir.com)

Si mai interesant e ca psihanalistii americani, desi aveau la indemana modelul lui Strachey, nici nu s-au sinchisit de el, folosind simplu si cinstit fantasy. Din acest punct de vedere, ei au respectat integral uzul si intentia lui Freud, n-au stat la discutii, c-o fi, c-o pati… Iar pentru cei ultraexigenti, care pretind si mai multe dovezi, am rezervat proba suprema: pana si sensul foarte specializat redat de noi, dupa modelul francez, prin fantasme originare ori fantasme primitive, Freud il compune tot cu ajutorul cuvantului fantezie, construind termenul Urphantasien.  

Cititi despre Psihanaliza, Sigmund Freud, freudismul si psihanalistii

Morala episodului intai: corpul si ochiul

Nu stiam inca unde vom ajunge, dar aceasta chestiune etimologica ce arata ca fantezia e inseparabila de privire ne-a condus la presupunerea ca impresiile vizuale sunt cel mai puternic legate de dezvoltarea eului si a constiintei acestuia. Desi impresiile corporale sunt mult mai primitive ca aparitie, acestea nu fac parte din nucleul eului, constituindu-se ca parte a eului abia in après-coup. Astfel, impresile corporale (ne referim in special la cele kinestezice si tactile) raman mult mai apropiate de zona biologicului decat de cea a psihicului. Abia prin constituirea eului acestea vor fi integrate ca impresii psihice de sine statatoare. Lucrul pare destul de usor observabil in dezvoltarea copiilor. Piaget pune in prima etapa a dezvoltarii gandirii stadiul senzorio-motric, in care cunosterea mediului se face prin intermediul direct al pattern-urilor senzoriale si al schemelor motrice. Inclusiv cercetarea psihanalitica actuala confirma si sustine acest lucru, in special Stern si Fonagy. Ceea ce vrem, totusi, sa subliniem este faptul ca aceste forme de cunoastere capata valoare la nivelul eului abia intr-o faza ulterioara cand acestea pot fi incorporate unui eu constient de sine insusi. Abia din momentul in care recunoasterea vizuala de sine (stadiul oglinzii, pozitia depresiva, etc.) este posibila, abia atunci aceasta cunoastere senzorio-motrica poate fi integrata in cadrul unui sistem de cunoastere. Gandirea devine astfel un concept extrem de dinamic si de deschis care asimileaza si repozitioneaza constant vechile acte de cunoastere in raport cu noul context de mediu care solicita toate aceste acte de gandire in vederea re-elaborarii unui viitor act de cunoastere. Freud avea dreptate, sensul oricarui act nu se constituie decat in après-coup. Corpul, cu intregul sau senzorium, nu este decat cel mai vechi instrument de cunoastere pe care il avem la dispozitie. E primul asupra caruia vrem sa obtinem controlul si ultimul in ierarhia instrumentelor de cunoastere. Dar despre toate acestea, in episoadele urmatoare. 

Pana atunci, un gand: daca ceea ce a ajuns la noi nu este chiar psihanaliza, ci o interpretare a psihanalizei? Pe maine. 

Multumiri: Alin Luca (Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, sectia limbi clasice)

Fantasma sau fantezie? (Episodul 1)

Ciprian Taus

este psiholog in formare psihanalitica.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(“”);

Toate articolele acestui autor

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
mutilarea genitală feminină

Mutilarea genitală feminină: La fiecare 11 secunde o fată este tăiată! Lăsați cuțitul!

21 decembrie 2020
Părinţi cu tulburare de personalitate narcisică

Copiii adulţi cu părinţi cu tulburare de personalitate narcisică

29 noiembrie 2020
*
Fantasma sau fantezie? (Episodul 1)

Ştefan Lungu

este în formare în psihoterapia şi psihanaliza copilului şi a adolescentului.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(“”);

Toate articolele acestui autor

*
Tags: autor: Ciprian Tausautor: Ştefan Lungufantasmafantasmă-fanteziepsihologrubrică: În atenţierubrică: În discuţievideo aVino şi vezi

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

psiholog psihoterapeut psihiatru terapeut România
Cafe Gradiva

Psiholog, psihoterapeut, psihiatru: 4 profiluri profesionale noi

by Cafe Gradiva
28 februarie 2021
Copiii adulți ai părinților cu Sindrom Asperger
Cafe Gradiva

Copiii adulți ai părinților cu Sindrom Asperger

by Gabriela Tudor Popescu
29 noiembrie 2020
De ce IQ-ul nostru e mai mare decât al bunicilor noştri?
Psi

De ce IQ-ul nostru e mai mare decât al bunicilor noştri?

by Alexandra Frîncu
15 decembrie 2020
Load More
Next Post
Aforisman

Aforisman

Comments 4

  1. Raluca says:
    8 ani ago

    Spuneti: "… impresiile vizuale sunt cel mai puternic legate de dezvoltarea eului si a constiintei acestuia."

    Cum explicati dezvoltarea eului si a constiintei in cazul nevazatorilor din nastere?

    Răspunde
    • Ciprian Taus says:
      8 ani ago

      Intreaga fraza suna asa: Nu stiam inca unde vom ajunge, dar aceasta chestiune etimologica ce arata ca fantezia e inseparabila de privire ne-a condus la presupunerea ca impresiile vizuale sunt cel mai puternic legate de dezvoltarea eului si a constiintei acestuia. Deci dincolo de distorsiunea introdusa vreau sa atrag atentia si asupra unui alt lucru. Freud atunci cand vorbeste despre constiinta face o echivalenta intre aceasta si perceptie, si in special leaga asta de perceptia vizuala. Lucrul asta de altfel ramane aproape neschimbat pana la sfarsitul carierei sale. Intrebarea dvs loveste asupra intregului corpus psihanalitic freudian. Incercarea nostra e mai degraba sa aratam ca in fapt Eul de care vb Freud e mai degraba un rezultat al unui proces evolutiv legat de impresiile senzoriale, dar care nu se poate confunda strict cu dezvoltarea perceptiei. Impresiile senzoriale sunt un dat care au o influenta abia in apres-coup si pentru a exista o perceptie dincolo de dezvoltarea fiziologica a acestor functii este necesar sa existe un aparat psihic capabil sa proceseze aceste perceptii. Nu uit sa mentionez ca Freud vorbeste si despre faptul ca atunci cand exista o identitate de perceptie intre dorinta perceputa intern si perceptia satisfactiei asistam la ceea ce se numeste o satisfactie halucinatorie, o halucinatie. Insa aceasta ipoteza de lucru a lui Freud se dovedeste a nu fi cea mai viabila, pentru ca constiinta nu este identica cu perceptia senzoriala. Insa exista aceea nuanta subtila ca constiinta ar fi un organ de perceptie al calitatilor senzoriale, din Compendiu, si aici pun accentul pe calitati si nu pe perceptia in sine. Raspunsul simplu la intrebare ar fi acela ca in cazul unui nevazator din nastere Eul ar fi slab dezvoltat, iar daca complicam situatia si mai mult si adaugam la orbire si dificultatile de auz atunci putem presupune ca in acest din urma caz si Supraeul ar fi la randul lui slab dezvoltat. Ceea ce stim cu toti ca nu este adevarat.

      O alta problema pe care o ridicam este aceea ca Freud prin termenul de fantezie avea in vedere perceptia si nu reprezentarea asa cum lasa sa se inteleaga conceptul mai modern de fantasma. Subliniam ideea ca nu trebuie uitat corpul si functiile acestuia din conceptul de fantasma si astfel ridicam o problema destul de spinoasa pentru ca atunci avem un aparat psihic care este capabil de la bun inceput atat de a percepe, cat si de a reprezenta.

      Răspunde
  2. Anonim says:
    8 ani ago

    frumoasa ilustratie. ce(cine) este?

    Răspunde
  3. Stefan Lungu says:
    8 ani ago

    E un fragment din "Gradina desfatarilor lumesti" de Hieronymus Bosch.

    Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

A apărut “Psihoterapia vieţii cotidiene” de Nossrat Peseschkian
Cafe Gradiva

A apărut “Psihoterapia vieţii cotidiene” de Nossrat Peseschkian

8 octombrie 2020
Cand terapeutul-vrajitor da din cap plin de intelepciune
Cafe Gradiva

Cand terapeutul-vrajitor da din cap plin de intelepciune

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Mihai Rusen No Man's Land

Mihai Rusen: No Man’s Land

28 februarie 2021
tehnologii asistive boala Alzheimer carantină

„Rudele pacienţilor cu Alzheimer ne sunau aproape non-stop”: panică şi pregătiri în carantină

27 februarie 2021
Sindromul de fragilitate la vârstnici

Sindromul de fragilitate la vârstnici. Vă puteţi imagina o lume fără demenţă?

27 februarie 2021
îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer

Cine-i îngrijeşte (în vreme de pandemie) pe îngrijitorii persoanei cu boala Alzheimer?

26 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.