Un studiu dat publicităţii la 10 august (citat de Reuters) arată că recesiunea economică, însoţită de şomajul în creştere şi măsurile de austeritate impuse de guvernanţi au condus la sinuciderea în Anglia a peste 1 000 de persoane.
Studiul indică faptul că procentului de 10% creştere anuală a ratei şomajului între 2000 şi 2010 îi este asociat un procent de 1,4% creştere anuală a numărului de sinucideri printre bărbaţi. Între 2008 şi 2010 s-au înregistrat printre bărbaţi cu 846 sinucideri mai multe sinucideri decât ar fi fost de aşteptat dacă nu ar fi existat criza economică – şi cu 155 mai multe sinucideri printre femei (conform patternului naţional, numărul femeilor care se sinucid este de trei ori mai mic, ele fiind mai degrabă afectate de depresie ori căutând ajutor). În 2010, odată cu scăderea uşoară a şomajului printre bărbaţi, s-a constatat şi o mică reducere a ratei sinuciderilor.
Studiul, realizat de sociologii de la Universitatea Cambridge, a analizat datele deţinute de National Clinical and Health Outcomes Database şi de Office of National Statistics şi a fost publicat în British Medical Journal. Studiul face parte din categoria aşa-numită time-trend analysis, care compară numărul înregistrat de sinucideri cu cel care ar fi fost de aşteptat dacă tendinţele pre-recesioniste ar fi continuat. Deşi acest tip de studiu statistic nu poate stabili corelaţii cauzale, el trasează în schimb pregnante corelaţii prin asociere, validate de alţi indicatori ai sănătăţii mintale, ai stresului şi ai anxietăţii (precum faptul că numărul prescripţiilor pentru antidepresive în Anglia a crescut în 2010 cu 9,1%).
Rezultatele din Anglia vin să le confirme pe cele mai generale la nivel european. Astfel, rata continentală a sinuciderilor a crescut abrupt între 2007-2009, odată cu declanşarea crizei economice, cele mai mari creşteri înregistrându-se tocmai în ţările grav afectate, ca Irlanda şi Grecia. Corelaţia dintre crizele economice şi numărul sinuciderilor nu e de altfel o surpriză, existând precedente istorice, precum Marea Criză de la începutul anilor ’30 sau criza sud-est asiatică din anii ’90.
Speranţele britanicilor într-o creştere economică în viitorul apropiat sunt foarte slabe, în condiţiile în care economia s-a contractat în ultimele nouă luni, producând în prezent cu 4,5% mai puţin decât înaintea declanşării crizei. Nivelul de trai a scăzut mai mult ca niciodată în ultimii 40 de ani, cei mai afectaţi fiind tinerii, şomeri în proporţie de peste 20%.
