• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Prima pagină Cafe Gradiva

Fata care purta un cartof în vagin – secrete familiale și transmisii patologice

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
0
Fata care purta un cartof în vagin – secrete familiale și transmisii patologice
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet



Fata care purta un cartof în vagin - secrete familiale și transmisii patologice
“În acea noapte nu le-a păsat de fiica mea nenăscută. / M-au violat cu penisurile şi mâinile lor / Fără milă pentru fiica mea care-i privea dinăuntru / Şi de parcă nu a fost de-ajuns, m-au pus să înghit penisul mort al soțului meu Josefo / Bietul său penis mort, murdar de praf de pușcă…”



Povestea personajului principal al filmului The Milk of Sorrow (r. Claudia Llosa, 2009), Fausta, se ţese în jurul conflictelor sângeroase ce au avut loc în Peru în perioada 1980-1992 între armata guvernamentală şi forţele de guerillă Sendero Luminoso. Aceste conflicte au implicat abuzul fizic și violarea mai multor femei. Acesta e contextul în care se naşte Fausta: mama ei, fiind însărcinată, este violată de către un membru al guerillei. Despre mamele care erau abuzate în timpul sarcinii sau imediat după naştere se spunea că transmiteau copiilor lor o boală rară numită laptele suferinţei. Fausta se născuse purtătoare a unei astfel de boli care se manifesta prin teama de a intra în interacţiune cu ceilalţi oameni şi prin refuzul de a comunica verbal. Pentru a evita soarta mamei ei (aceea a unui posibil viol), îşi introduce un cartof în vagin. Scenariul filmic se constituie în jurul acestei situaţii conflictuale interne a fetei, situaţie amplificată de decesul mamei pe care, din lipsa banilor, nu o poate îngropa conform obiceiurilor locului.

Filmul mi s-a părut extrem de interesant deoarece abordează o tematică trans- şi intergeneraţională ofertantă atât din punct de vedere cultural (ritualuri de nuntă şi deces în cultura peruană), cât şi psihologic. 


Fata care purta un cartof în vagin - secrete familiale și transmisii patologice



Fausta este ceea ce psihanaliştii Abraham şi Torok au numit subiect criptofor. Ea este produsul unui secret familial imposibil de elaborat pentru mama ei (violul), deşi secretul a fost totuşi transmis într-o formă simbolică (sau, mai degrabă, negată) prin cântec. La rândul ei, singura modalitate a Faustei de a-și exprima sentimentele e realizată prin cântec. Secretul “S”, conform lui Serge Tisseron, este o formă extremă de clivaj, care împiedică atât gândirea, cât şi simbolizarea evenimentului. Secretul este “ceva” care trebuie să rămână ascuns pentru a proteja pe cineva de ruşine. Secretul familial transmis de la o generaţie la alta este inaccesibil copilului în ceea ce priveşte existenţa şi conţinutul lui. Astfel de imagini neelaborate prin procese psihice care se dezvoltă ulterior sunt imagini care se impun subiectului, invadându-l. Aceste imagini ies la suprafaţă ca nişte flash-uri şi pot avea legătură cu secretele familiale care se transmit de generaţii. Flash-urile pot funcţiona ca fragmente ce ţin de începuturile elaborării psihice. În cazul nostru, aceste flash-uri sunt înlocuite cu versuri puse pe o melodie. Cântecul ţine mai degrabă de un mod magic de gândire, primar, arhaic şi nu de sublimarea de care e vorba în actul artistic în general:

Citeştedespre

Privatizarea linistea psihanaliza

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

9 februarie 2021
mutilarea genitală feminină

Mutilarea genitală feminină: La fiecare 11 secunde o fată este tăiată! Lăsați cuțitul!

21 decembrie 2020
Hitler necrofil plictisitor Erich Fromm

De ce Hitler era plictisitor

5 decembrie 2020

Poate într-o zi vei înțelege cât de mult am plâns / M-am rugat în genunchi la nenorociții ăia, / În acea noapte am urlat au răsunat dealurile / Și oamenii râdeau. / M-am luptat cu durerea / Am spus că o curvă râioasă te-a născut pe tine/ Şi de aceea i-ai mâncat sânii / Acum poți să mă înghiți / Acum, poți să ma sugi cum i-ai făcut mamei tale. / Femeia aceea care cântă / A fost forțată și violată. / În acea noapte nu le-a păsat de fiica mea nenăscută. / M-au violat cu penisurile și mâinile lor / Fără milă pentru fiica mea care-i privea dinăuntru / Şi de parcă nu a fost de-ajuns, m-au pus să înghit penisul mort al soțului meu Josefo / Bietul său penis mort, murdar de praf de pușcă…





 
Interesant e că gândirea magică pare a fi contaminat întreaga comunitate confruntată cu o traumă colectivă – războiul, violența. Astfel, atunci când unchiul Faustei o duce pe aceasta la ginecolog, el refuză să accepte explicațiile medicale date de specialist în favoarea unor explicații iraționale. La fel, în timpul ritualului de îmbălsămare a femeii defuncte – mama Faustei -, femeile care participă la acest ritual refuză să-i atingă sânul de teamă să nu se molipsească de “boala laptelui suferinței“. La ritualul de îmbălsămare asistăm și la consecințele unei fantome colective ce bântuie în prezent, nu doar ale uneia individuale: mătușa Faustei afirmă că îmbălsămarea morților e singura dovadă ca ei au existat:

(nu am avut nici măcar o poză sau un card de identitate. Nu am avut nici o dovadă că ne-am născut… și cu atât mai puțin că am fost uciși). 

Resimțirea traumei terorismului de către întreaga comunitate face ca modalitatea acesteia de funcționare să se desfășoare într-un registru psihotic, în care aparținătorii ei nu au devenit ființă (coincide poziției schizoid-paranoide la Melanie Klein) și în care existența nu le poate fi demonstrată, ca și când aceasta ar fi, de fapt, negată.


Autismul Faustei este dat nu doar de spaima unei “fantome“ cu care aceasta trăiește (teama de bărbați). Lipsa sau absența limbajului, în sens lacanian, provine, de fapt, din lipsa unui tată, a unei figuri paterne în psihicul copilului. Dat fiind faptul că mintea copilului nu poate să elaboreze o reprezentare a imaginii paterne, lui îi lipsește, de fapt, capacitatea de simbolizare introdusă de Limbaj. Astfel, toate acțiunile lui se petrec în concret: Fausta înlocuiește imaginea tatălui pe care nu poate să o elaboreze și ulterior să o introiecteze cu un cartof pe care și-l introduce în vagin.

Am văzut totul din burta ta, am văzut suferința, de aceea port acum asta, ca o armură, ca un gardian, pentru că doar repulsia îi oprește pe oamenii răi.

Obiect care o protejează nu doar de penetrarea unui penis-sân devorator (!), ci, în același timp, o împiedică să-și accepte propria sexualitate, acceptare care ar fi semn al maturității psihice. Fausta, prin urmare, gândește și se comportă ca un bebeluș. Ea funcționează după logica “cerere-recompensă“ (vezi scena cu perlele).


Conflictul se accentuează în jurul ideii de sicriu / îngropare / doliu. Altfel spus, pentru a-și da voie să crească și să-și accepte propria feminitate, în cele din urmă, Fausta trebuie să îngroape “mortul“ din casa ei (pe mamă), dar și “mortul“ din mintea ei (pe tată), a cărui prezență-absență fantomatică o împiedică să devină ca persoană. Conceptul de fantomă psihică care revine este dovada existenței unui mort “îngropat“ în altul. Apariția ei indică efectele asupra descendentului a ceea ce pentru părinți a fost o catastrofă narcisică. Fantoma psihică se manifestă ca și cum ar fi ieșit dintr-un mormânt prost închis al unui înaintaș, după o moarte dificil de acceptat sau un eveniment de care le este teamă: incest, boală rușinoasă, închisoare, sau cineva care a fost discreditat. Secretele înmormântate se pot referi la o plăcere nepermisă sau la o mare suferință, un delict, o crimă. Un membru al familiei înmormântează acest secret în inimă, în corp. Refuzul doliului face ca fantoma să iasă și să reacționeze după una sau două generații. Doliul Faustei începe cu acceptarea faptului că nu toți bărbații sunt niște brute. Ea îl cunoaște pe grădinarul reședinței la care era angajată, grădinar cu care dezvoltă o relație de tip tată-copil. Ceea ce este foarte interesant e faptul că grădinarul comunică în același dialect folosit de Fausta, Quechua. Cu alte cuvinte, acest bărbat era singurul care vorbea pe limba Faustei (în afară de mama ei), deci care, la un anumit nivel simbolic, a ajutat-o pe fată să-și recapete limbajul și să-i dea un sens.


Deznodământul filmului se produce în momentul în care personajul principal finalizează doliul prin îngroparea mamei sale într-un loc conform fantasmelor sale legate de locul îngropării (în mare) și cu operația de “extirpare“ a obiectului canceros sân-penis care se afla în interiorul ei – cartoful.

Fata care purta un cartof în vagin - secrete familiale și transmisii patologice

Alexa Pleşcan

este psiholog.

DE ACELAŞI AUTOR



    document.write(“”);

Toate articolele acestui autor

*
Tags: Arteautor: Alexa Bîtfoicriptădoliu / travaliul doliuluifantoma psihicagandire magicapsihanaliza si filmrubrică: Atenţie se interpretează!rubrică: Girl with Kaleidoscope Eyessecret familialsubiect criptoforvideoVino şi vezi

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Părinţi cu tulburare de personalitate narcisică
Cafe Gradiva

Copiii adulţi cu părinţi cu tulburare de personalitate narcisică

by Gabriela Tudor Popescu
29 noiembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza
Societate

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

by Dorin-Liviu Bîtfoi
23 decembrie 2020
Copiii adulți ai părinților cu Sindrom Asperger
Cafe Gradiva

Copiii adulți ai părinților cu Sindrom Asperger

by Gabriela Tudor Popescu
29 noiembrie 2020
Load More
Next Post
Urmăriţi “în direct” a IV-a Conferinţă Internaţională “Pluralismul în psihanaliză”, 27-28 octombrie 2012

Urmăriţi "în direct" a IV-a Conferinţă Internaţională "Pluralismul în psihanaliză", 27-28 octombrie 2012

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Psihodinamica organizatiilor: angajatii in psihoterapie
Cafe Gradiva

Psihodinamica organizatiilor: angajatii in psihoterapie

8 octombrie 2020
Nevroza familiala de caracter isteric
Cafe Gradiva

Nevroza familiala de caracter isteric

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Salman Akhtar psihanalist

Sinuciderea ca distrugere a Selfului total, la Winnicott şi Akhtar

9 februarie 2021
tulburările funcţionale somatice

Tulburările funcționale somatice pot fi bine tratate prin psihoterapia psihodinamică pe termen scurt

3 februarie 2021
Psihanalistul Salman Akhtar sacrificiu

Psihanalistul Salman Akhtar despre „ultimul strigăt de luptă” şi motivaţia sacrificială a terorismului

2 februarie 2021
emoţiile negative gandirea pozitiva

„Emoţiile negative” sunt o parte extrem de necesară a experienţei umane

2 februarie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Acest site utilizează module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.