Va anunta aparitia unui nou titlu din seria ClarObscur
Asa s-a nascut omul nou
In Romania anilor ’50
Dorin-Liviu Bitfoi
16 x 23 cm 704 pagini 65 lei
O tragedie moderna cu roluri gata scrise : premiera în 1944, ultima reprezentatie de gala în 1964. La mijloc, un deceniu de iad. Tara jefuita, sfidata, înjosita. Popor înfometat, întemnitat, torturat, deportat. Nationalizare, stabilizare, îndoctrinare. Propaganda si militie. Securitate si cenzura. Cartele, bonuri, formulare. Justitie a Partidului, Biserica a statului, economie a activistilor. Rezultat : un regiment de potentati, armate de slugi. O lume noua ratacind si azi în propria-i supravietuire.
Cum a fost posibil ? Asa !
Veti citi ca pe un roman o carte mare cum n-ati mai vazut dar mereu v-ati gândit ca ar trebui sa existe. Nu de alta, dar va întrebati din ce în ce mai des : cum de s-a ajuns aici ?! Simplu : pe calea viguros deschisa… în România anilor ’50 !
Si mai simplu spus : pâna acum a lipsit tabloul de ansamblu, onest alcatuit din « radiografii » ale tuturor domeniilor, și deci a lipsit tocmai imaginea de buldozer + malaxor + clocitoare + banda rulanta din care a rezultat… omul nou ! Acela care pare iresponsabil, incompetent, vorbaret beutor de bere si mâncator de mici, impostor de lux si hot la drumul mare.
Ce am primit în schimb în ultimii 23 de ani ? Pai, de pilda, relatari sobre si demne, adesea exacte, ale marilor momente politice din intervalul ’44-’64. Nu am vazut însa niciodata de aproape, ca aici, stupizenia si bâlbâiala la vârf, perfecta cunostinta a conducatorilor despre jalnica stare a natiunii si neputinta lor de a face minunile promise agitatoric. Am putut citi amintiri cutremuratoare din puscarii sau studii tematice care lasau, inevitabil, impresia unui destin nenorocit sau a suferintei unui segment, iar nu pe aceea a unei vaste operatiuni de distrugere si terorizare, arborescenta, organizata în detaliu si alimentata grijuliu etapa cu etapa. Ne-am delectat cu memoriile unor insi de buna sau de rea credinta, mai talentati sau mai terni, mândri ca « s-au strecurat » prin « anii grei », care, oricum ai lua-o, le zâmbesc din departare, caci au fost anii tineretii lor, valoare indiscutabila. Fireste, preocuparea lor în astfel de pagini nu era aceea de a analiza degradarea sistematica a justitiei, nici îndoctrinarea în forta a populatiei, nici canalizarea selectiei de cadre spre ce se putea gasi mai servil, mai amarât si mai primitiv, nici saracirea programata prin nationalizari si stabilizari. Si tot asa.
Pâna la urma, important era ca, în toate rapoartele de dupa ’89, accentele de oroare sa se deplaseze de pe crucialul deceniu sase pe epoci mai recente, mai aerisite, în care mizeria sociala, politica, economica si culturala sa poata fi atribuita unor trepadusi nevrednici, unor fiinte « fara trasaturi » slujind absurditatile ce emana de la un nedemn si inept cuplu prezidential – în plus, executat, deci aflat în pace cu istoria personala, nationala si universala. De ce oare un asemenea hocus-pocus ? De groaza unui decont, unul temut ca violent si radical. Groaza veche, racnita deja de anchetatorii din ’57 în urechea tinerilor care « se manifestasera » în 1956 : « Daca reusea contrarevolutia din Ungaria ? Ne-ati fi împuscat. » Dar groaza neîntemeiata, caci, iata, nu asa functioneaza bucurestenii care o întâlnesc pe Ana Pauker, dizgratiata de regim, la « cumparaturi în mica piata din fata Operei […] Oamenii o invita galant sa nu stea la coada. […] În sala de cinematograf, spectatorii asteapta mai întâi sa se ridice ea ». Si nu asa functioneaza românii în general – în ciuda sforaitoarelor teorii despre ura si razbunare care ne împuie urechile de câtiva ani buni, dar care n-au aratat cu degetul nici o victima.
Dar cum functioneaza românii ? Pai, chiar asa cum se vede deja din uluitoarea poveste a anilor ’50. Prea putin preocupati de otravita constiinta a vinei la cei cu adevarat vinovati. Orientati spre reînnodarea traditiilor, spre salvarea prin educatie, spre reconstruirea elitelor autentice, scuturându-se, pe cât se poate pe nesimtite, de netoti, neobrazati, maimutoi trasi de sfori. Dornici sa se ridice din nou în picioare – prin ei însisi, prin copii, prin nepoti.
« Asa s-a nascut omul nou » sau cum a fost pusa România în genunchi în anii ’50 – o poveste cladita din mii de pagini de arhiva, carti, ziare, reviste, filme, marturii, note si rapoarte, scrisori, picturi si sculpturi, registre si reclame, cântece si epigrame, zornait de lanturi si clinchet de pahare. Un audit istoric si moral, o prefata necesara oricarui proiect.
Adina Keneres
Cuprinsul
Cuvânt înainte al autorului
Prolog Aici începe lumea noua (anul 1950) La drum… ■ … spre Bucuresti, patria fugarului ■ Unde se moare în strada ■ Marea Închidere ■ Marele Botez ■ Iuda-Tito, supertradator ■ Vesti despre „banditii din munti“ ■ Revelatia prin Stalin ■ Sa fie înfierati si dati afara ! ■ Revizuirea pensionarilor ■ Verificarea membrilor de partid ■ Casele poporului ■ Jos mâinile de pe Coreea ! ■ Raionare ■ Psihoza razboiului ■ Isteria atomica si „prabusirea santajului atomic“ ■ Pacea învinge ■ 7 Noiembrie 1950 ■ Reapare pâinea alba ■ Un nou Ev Mediu se deschide
CARTEA ÎNTÂI Încolonarea clasei muncitoare
PARTEA ÎNTÂI Legalitate populara Dictatura proletariatului este mama legilor ■ Marile procese publice si multe altele mai mici ■ Spaima de masina neagra ■ Aici sfârseste lumea veche ■ În închisori ■ La stuf, în mina, la Canal ■ Sa spui tot, sa suferi tot
PARTEA A DOUA Transformarea socialista a agriculturii La colectiva sau la Canal! ■„Dam cu drag la colectare“
PARTEA A TREIA Economie planificata Sovromânia ■ Un guvern mereu boxat ■ Milionul de porci si Ministerul Carnii ■ Se desfiinteaza Directia Frigului, apar si alte necazuri ■ Zarzavaturi eroice si câteva miracole economice ■ Hai sa traiesti, mai tovarase Plan ! ■ Depasirea depasirii planului ■ Întreceri socialiste ■ Stahanovistii spulbera normele ■ „Metode“ sovietice si „initiative“ românesti ■ „Niciodata nu vom reusi sa realizam planul !“ ■ Haosul centralist ■ Directia Înmormântarii ■ Centralismul democratic sau descentralizarea centralizata ■ Dusmanul de clasa nu doarme ■ Socialismul se construieste salbatic ■ Marile santiere ale patriei ■ Cot la cot : condamnati, soldati, pionieri, brigadieri
PARTEA A PATRA Pe frontul ideologic Zâmbete potolite si sprâncene ridicate ■ Prioritati si superlative sovietice ■ Biciuirea trecutului, înfierarea Occidentului ■ Teze si lozinci mobilizatoare ■ Institutii noi ■ Jdanovscina la români ■ Manifestari dusmanoase ■ Împotriva cosmopolitismului ■ Noul vocabular ■ Critica si autocritica ■ Agitatia si propaganda ■ Literatura de partid ■ Cenzura si dezinformare ■ Nimic la întâmplare ■ Gata pentru munca si aparare ■ Sarbatorile si sfintii clasei muncitoare
PARTEA A CINCEA Realism socialist Spiritul de partid patrunde în muzica ■ Curs practic pentru tractoristi si pictori ■ Ce gândea Maria Tomii când lucra în schimbul de onoare al literaturii ■ Problemele tipicului si exagerarea constienta a eroilor pulmonari ■ Catre „adevarata literatura“ ■ Clocitoarea rosie ■ „Bine ati venit, scriitori ai poporului !“
PARTEA A SASEA Educarea omului nou Reforma învatamântului ■ În universitati ■ Îmbunatatirea compozitiei de clasa a elevilor si studentilor ■ Ce-i de facut în timpul liber ?
PARTEA A SAPTEA Viata oamenilor muncii Orase fumurii, prinse între banchize ■ Viata necrutatoare, vremurile de fier ■ Comert de stat ■ Odihna muncitoreasca ■ Desi încalca morala proletara, tovarasii din conducere nu se simt mai bine ■ Întâlniri cu oameni si fantome ■ Sa râdem, deci, e tot ce ne-a ramas !
CARTEA A DOUA Anii puterii populare
PARTEA ÎNTÂI Aflam din ziare ca suntem fericiti (1951-1954) Rusaliile Negre (18 iunie 1951) ■ O bomba atomica a explodat deasupra noastra (28 ianuarie 1952) ■ Devieri de dreapta si aventurism stângist (1952) ■ Un om minunat (5 noiembrie 1952) ■ Scapam ! Scapam ! (5 martie 1953) ■ Postul lui Stalin sau al festivalului (martie-august 1953) ■ Capitala Tineretului Lumii (2-16 august 1953) ■ Iarna disperarii noastre (ianuarie-februarie 1954)
PARTEA A DOUA S-a dat drumul la dragoste (1954-1957) Vine destinderea mare ! Revolta jurnalelor (1954-1956) ■ Miracolul margarinei, revolutia plasticului (1954-1956) ■ Congresul al II-lea al P.M.R. (23-28 decembrie 1955) ■ Raportul lui Hrusciov (24-25 februarie 1956) ■ Absenti nemotivat sau o revolutie maghiara pentru români (toamna anului 1956) ■ Televiziune (31 decembrie 1956) ■ Vântul de Rasarit (1956-1961)
PARTEA A TREIA Somnul popular-democratic (1958-1960) Sub steagul fericirii (1958-1960) ■ Marele eveniment de necrezut (1958) ■ Adusi pe ring, boxati bine, facuti KO si eliminati (1958-1959) ■ Înghititi, mestecati (1957-1961) ■ Vor veni si alte vremuri (1958-1960)
Epilog O epopee cum n-a mai fost (1961-1965)
Note
Cronologie
Bibliografie Carti ■ Periodice ■ Site-uri si bloguri ■ Filme artistice si documentare
Din Cuvântul înainte al autorului
Cartea de fata este rodul unui interes constant pentru deceniul sase al secolului trecut – cu siguranta, cel mai teribil din istoria noastrarecenta si cel mai dotat în materie de efecte „retard“.
Am lucrat la acest proiect sapte ani, cei mai multi dintre ei fiind în mod previzibil consacrati cercetarii documentare. O întreprindereîn care m-am bucurat adesea de consistenta surselor, am facut descoperiri si am avut parte si de destule victorii… minore (citind, de pilda, o carte întreaga pentru a extrage, în cele din urma, un singur amanunt revelator sau de culoare). Acumularea detaliilor avea însa un rol important în creionarea vremurilor – am optat deci frecvent pentru incursiuni bibliografice masive, uneori cu câstiguri minimale, dar „suculente“.
Se stie, documentarea e arareori lipsita de dificultati, mai ales atunci când e vorba de un volum foarte mare de informatie, de o încrengatura arborescenta a surselor si, nu în ultimul rând, de caracterul lor eterogen: documente si fotografii din arhive, carti (acoperind domeniile cele mai diverse, de la istorie, literatura, filosofie politica si pâna la psihologie, stiinta si tehnica, ghiduri turistice, harti, nomenclatoare de strazi si indexuri cuprinzând unitati ale comertului de stat), presa vremii si cea contemporana, filme artistice si documentare, jurnale de actualitati, emisiuni de televiziune, programe radiofonice si documente audio, marturii orale, site-uri, expozitii, comunicari, muzee, programe ale unor aniversari sau comemorari, obiecte de colectie si piese de numismatica, filatelie, cartofilie etc. Unele informatii, date si cifre s-au dovedit foarte greu de verificat (de exemplu, numarul grupurilor de partizani anticomunisti din munti variaza substantial de la o sursa la alta). Asa cum era de asteptat, informatiile si raportarile oficiale ale epocii, grav mistificate de propaganda – când nu erau complet false sau pure fantezii –, pareau prea putin credibile. Aceasta productie considerabila se ivea si din necesitatea de a face fata unor norme si sarcini absurd de umflate (ceva ce s-a numit adesea „fuga de raspundere“), iar proportiile de adevarat si fals se dovedeau adesea greu de stabilit – exceptie facând, bineînteles, numeroasele cazuri în care raportarile, de proportii comic-caricaturale, se discrediteaza singure. Multe „realizari“ sau incriminari imposibil de „corectat“ direct au fost citate totusi, în contextele lor, ca autentice dominante în discursul epocii. Au fost însa mereu amendate, tratate în contrast elocvent ori chiar strident cu datele, cu ironiile si, mai ales, cu marturiile clandestine si cu folclorul care repertoriau adevarata stare de lucruri.
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.
Mă bucur mult că apărut această carte şi vă felicit, domnule Bîtfoi, că aţi abordat subiectul. De multă vreme mă uit la mirările legate de comportamentul cetăţenilor români în prezent şi îmi dau seama că foarte multă lume care-şi poate face publică părerea nu ştie mai nimic despre epoca de care v-aţi ocupat. Eu am trăit-o şi ştiu că e punctul din care a pornit crearea omului nou, obiectiv realizat cu succes după cum prea bine se vede. Am aflat de curând de apariţia ei şi o voi cumpăra cât mai repede. Vă felicit încă o dată şi vă urez succes în difuzarea ei.
Va multumesc pentru cuvintele bune! Si sunt incantat ca opul meu despre anii '50 va intereseaza in asa masura!
Aveti mare dreptate: acea epoca s-a dovedit hotaratoare pentru vremurile noastre, si inca mult mai mult decat ceausismul epocii de aur. Este adevarat ca oamenii nu stiu, ori nu mai stiu prea multe despre acei ani. Intentia mea a fost tocmai de a-i scoate la lumina, pentru ca sunt intr-adevar esentiali – chiar si pentru ce traim azi.
M-as bucura sa ne mai impartasiti din impresiile dv. despre anii '50.
Mă numesc Cornelia Topală şi v-am scris comentariul precedent. Nu mă descurc foarte bine în hăţişurile informaticii, dar vreau să ştiţi cât de mult mă bucur de apariţia cărţii dumneavoastră.
Nu am citit-o insa cuprinsul si introducerea mi se part un fb teaser. Mai ales cuprinsul, care ofera imaginea de ansamblu. Cred ca e cel mai complet tablou despre comunism la noi? Unde se poate gasi ca as vrea si eu sa o iau.
Pentru mine, care n-am fost prea atrasa de orele de istorie din scoala in care poate ca as fi putut afla o bruma din ceea ce s-a petrecut in acei ani pe care eu nu i-am apucat, cartea de fata constituie un exercitiu viu de istorie. Totusi cartea nu se citeste ca un manual de istorie, ci ca un roman foarte atent ticluit. Un roman pe care sa-l parcurg cu creionu-n mana.
Foarte fain, Dorin. Felicitari! Abia astept sa o citesc.
Draga Mos Craciun, daca citesti Gradiva, sa stii ca vreau foarte mult sa imi aduci cartea asta. Multumesc.
PS: Daca nu citesti, mi-o iau eu singur si-mi ramai dator, bine?
Acum pricep si eu de unde tacerile tale acolo unde mi-as fi dorit sa te aud. Abia astept s-o citesc, pare foarte interesanta.
Felicitari! Cand e sesiunea de autografe?:)
Ce interesant! Acest deceniu explica multe din mentalitatile de astazi ale poporului roman.
Oare in carte este mentionat si momentul in care Academia Romana interzicea oficial psihanaliza?
O voi cumpara cu interes, felicitari Dorin!!
Va multumesc tuturor pentru felicitari! Va fi o lansare pe la inceputul lui decembrie, va tin la curent, m-as bucura sa veniti.
Citesc cartea. Este admirabil scrisă: captivantă, bine documentată şi răscolitoare.
Multumesc, Mirela, ma bucur ca-ti place 🙂
Mă bucur mult că apărut această carte şi vă felicit, domnule Bîtfoi, că aţi abordat subiectul. De multă vreme mă uit la mirările legate de comportamentul cetăţenilor români în prezent şi îmi dau seama că foarte multă lume care-şi poate face publică părerea nu ştie mai nimic despre epoca de care v-aţi ocupat. Eu am trăit-o şi ştiu că e punctul din care a pornit crearea omului nou, obiectiv realizat cu succes după cum prea bine se vede. Am aflat de curând de apariţia ei şi o voi cumpăra cât mai repede. Vă felicit încă o dată şi vă urez succes în difuzarea ei.
Va multumesc pentru cuvintele bune! Si sunt incantat ca opul meu despre anii '50 va intereseaza in asa masura!
Aveti mare dreptate: acea epoca s-a dovedit hotaratoare pentru vremurile noastre, si inca mult mai mult decat ceausismul epocii de aur. Este adevarat ca oamenii nu stiu, ori nu mai stiu prea multe despre acei ani. Intentia mea a fost tocmai de a-i scoate la lumina, pentru ca sunt intr-adevar esentiali – chiar si pentru ce traim azi.
M-as bucura sa ne mai impartasiti din impresiile dv. despre anii '50.
Mă numesc Cornelia Topală şi v-am scris comentariul precedent. Nu mă descurc foarte bine în hăţişurile informaticii, dar vreau să ştiţi cât de mult mă bucur de apariţia cărţii dumneavoastră.
De mult asteptam o asemenea publicatie pe piata romaneasca! Merg chiar azi s-o cumpar.
Felicitari autorului, ne-ati facut un mare bine, tuturor romanilor, prin faptul ca ati scris despre inneguritii anii `50!
Florin M.
Va multumesc pentru aprecierile dv. si sper ca lectura cartii sa mai lumineze putin acei ani!
"Aşa s-a născut omul nou"…
…în seria…
"ClarObscur"
chiar că!
Nu am citit-o insa cuprinsul si introducerea mi se part un fb teaser. Mai ales cuprinsul, care ofera imaginea de ansamblu. Cred ca e cel mai complet tablou despre comunism la noi? Unde se poate gasi ca as vrea si eu sa o iau.
Pentru mine, care n-am fost prea atrasa de orele de istorie din scoala in care poate ca as fi putut afla o bruma din ceea ce s-a petrecut in acei ani pe care eu nu i-am apucat, cartea de fata constituie un exercitiu viu de istorie.
Totusi cartea nu se citeste ca un manual de istorie, ci ca un roman foarte atent ticluit. Un roman pe care sa-l parcurg cu creionu-n mana.
A, si poeziile culese din realismul socialist si redate-n carte mi se par delicioase. Acolo poeti adevarati! 🙂