Sex… din latinescul sexus. Legat de latinul secare, a tăia în două, a despărţi. Numai ce este despărţit poate fi unit. Numai separaţia radicală poate trezi vocaţia spre unire, spre dialog.
Ontogenetic, sexualitatea este tardivă în scara vieţii. Formele primitive de viaţă sunt asexuate. Există organisme hermafrodite unde contradicţia dialogică rămâne în sânul aceluiaşi individ. La organismele complexe sexualitatea, adică despărţirea-care-leagă caracterizează fiinţa însăşi. Este diferenţa primă şi fundamentală.
Dacă esenţa bucuriei stă în dialog, dacă dialogul înseamnă relaţie, iar relaţia fundamentală este sexuală (pe modelul căreia se formează orice fel de relaţie), atunci înţelegem de ce plăcerea în asociere, bucuria, este primordial sexuală.
Se pare că D. H. Lawrence, în The man who died, a folosit pentru prima dată expresia to have sex (greşit redat în româneşte prin a face sex). Deci: a avea sex. Sexul este la destinaţie acolo unde sexele se unesc. Sexul devine obiect al posesiunii unde apare unirea a ce a fost separat.
Henry Milller, în Răstignirea trandafirie, alcătuită din trei părţi: Sexus – cele două părţi se găsesc; Plexus (a împleti) – o mulţime de „Sexus” fac complexitatea vieţii erotice; Nexus – mai definit, ceea ce leagă (nectere, a lega), ceea ce nu poate fi dezlegat.
Ion Vianueste psihiatru, romancier, memorialist, eseist, un observator constant şi atent al vieţii intelectuale şi publice de la noi şi de pretutindeni. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Foto: Emil Cadoo, Sexus – ilustraţie la memorabila ediţie pariziană din 1963 a cărţii lui Henry Miller (vintage gelatin silver print)
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Excelente, deosebit de profunde si de concentrate, chintesentiale, aceste microeseuri, le citesc de fiecare data cu mare interes! Si am impresia că solicită ample, mult mai ample comentarii 🙂
Eu astept pilula saptamanala cu nerabdare. Mai ales ca vine de la un "batran intelept". Dar ce sa comentezi la cele scrise mai sus? Imi plac reflectiile lui Ion Vianu pe tema placerii si bucuriei, subscriu la ele.