Un singur răspuns este posibil: concupiscenţa, parametrul cel mai remarcabil al psihologiei umane. Amintesc celebra metaforă freudiană (exprimată, dacă nu mă înşel, mai întâi în Dincolo de principiul plăcerii: raţiunea este un călăreţ pe un cal care s-a ambalat (calul reprezentând fondul pulsional). Călăreţul poate avea impresia că îşi mână calul; în realitate acesta face ce vrea el. Acesta era profundul pesimism al întemeietorului psihanalizei. De aceea el nu dă sfaturi, refuză „soluţiile raţionale”; se bazează pe o evoluţie internă a analizandului, pe elaborarea nevrozei de transfer.
În toate vremurile, soluţia a fost urgia*: războaie, revoluţii evenimente sociale distructive care lasă un vid şi cer reconstrucţia. Consumaţia este relansată; datorită „purificării prin foc” procesul de acumulare (provizionare) reîncepe. Niciodată un analist nu a împiedicat un dezastru social, cel mult l-a putut cataliza (Marx, un bun exemplu). Niciodată un analist nu a sugerat o soluţie care să nu încapă în mintea unui om de bun simţ. Şi mai există profeţii! Aceştia au fost împărţiţi în două: unii emit profeţii care nu se realizează; de aceea sunt consideraţi binefăcători (prin profeţie au creat teama, care i-a cuminţit pe oameni şi a dus la evitarea dezastrului). O altă categorie de profeţi anunţă dezastre care se vor şi petrece. Ei fac parte, din viitor, sunt ambasadorii viitorului în prezent.
* Voi reveni asupra paralelei urgie / orgie.
Ion Vianueste psihiatru, romancier, memorialist, eseist, un observator constant şi atent al vieţii intelectuale şi publice de la noi şi de pretutindeni. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Foto: John Jude Palencar, Storm Worship (The Storm Twins)
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Ne mai revenim putin din Freud, totusi?…
Necesitatea catastrofei, pe care o postulati, e interesanta: dar de ce tip e susceptibil sa fie, concret, aceasta? Sau vreti doar sa ne spuneti ca ati observat venirea iernii, ploaia, dispunerea nelinistitoare a norilor?
Cu ce idee freudiana, mai exact, nu sunteti de acord?
Aveti raspunsul despre urgie chiar in acest remarcabil eseu: concupiscenta. Chiar nu vad rostul ironiei din finalul comentariului dv.