Un studiu publicat in revista Lancet de Keith Howton de la Universitatea Oxford din Marea Britanie şi de Kees van Heeringen de la Spitalul universitar din Gand – Belgia şi realizat pe baza datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că aproape un milion de persoane se sinucid anual în întreaga lume, adică 16 persoane la 100 000 de locuitori sau una la 40 de secunde. În plus, pentru fiecare suicid există până la 20 de tentative. Astfel, sinuciderea este cauza a 1,5% din decesele la nivel mondial, fiind a zecea cauză de mortalitate din lume.
La scară europeană, sinuciderile cele mai multe se înregistrează în ţările nordice, aşa cum ştiam de altfel şi din datele de până acum – o consecinţă, potrivit unor studii japoneze, a impactului psihic al luminii mai reduse în cursul zilei din aceste ţări. În lume, cele mai multe sinucideri au loc în China (30%), alte zone şi populaţii înregistrând de asemenea un număr peste medie – aşa fiind aborigenii australieni (pe fondul marginalizării sociale şi al alcoolismului) ori fostele state ale U. R. S. S., unde rata sinuciderilor este în creştere.
Sinuciderile se înregistrează cel mai des primăvara, mai ales la bărbaţi, şi printre persoanele născute primăvara ori la începutul verii, mai ales la femei.
Alte rezultate ale studiului arată că sinuciderea este mai prezentă în rândurile bărbaţilor decât al femeilor, numărul bărbaţilor sinucigaşi fiind dublu, un decalaj care se pare că va deveni în viitor şi mai mare (excepţie face China, unde numărul sinuciderilor e mai mare printre femei). De asemenea, persoanele în vârstă au rate mai mari de sinucidere (deşi în ultimii 50 de ani şi tinerii sunt tot mai afectaţi). Din punct de vedere profesional, cei mai expuşi sunt, bineînţeles, şomerii, iar în rândul salariaţilor – medicii şi paramedicii, cu o menţiune specială pentru anestezişti (în general, sinuciderile survin mai des printre cei care pot face mai uşor rost de medicamente).
Ca metode: bărbaţii aleg îndeosebi metode violente, precum spânzurarea ori armele de foc, iar femeile metode mai discrete, precum otrăvirea. Metodele depind, pe de altă parte, şi de accesibilitatea la mijloace, astfel că în Statele Unite cele mai multe sinucideri se înregistrează prin recurgerea la arme de foc, care pot fi aici relativ uşor procurate, iar în zonele rurale din ţările în curs de dezvoltare metoda cea mai des întâlnită o reprezintă ingerarea de pesticide.
Printre factorii de risc trebuie amintite mai întâi tulburările de sănătate mintală, 90% dintre sinucigaşi având în istoria lor afecţiuni psihice, îndeosebi depresive – riscul sinuciderii creşte în aceste cazuri de 15-20 de ori. Riscul sinuciderii este dublu pentru femei dacă provin din familii cu antecedente, iar boli precum cancerul, SIDA sau scleroza în plăci sporesc de asemenea riscul de suicid. Alţi factori de risc îi reprezintă violenţele fizice, abuzurile sexuale şi alte traume din copilărie, catastrofele naturale ori decesele unor celebrităţi.
