Fără realitate nu există utopie

Într-o eră a informaţiei, realitatea efectivă a sucombat în faţa unei realităţi virtuale, a simulării computerizate şi a falsului narativ. În condiţiile în care dizolvarea realului ajunge până la dispariţia acestuia, însuşi conceptul de utopie este anulat. Utopia desemnează o îmbunătăţire a realităţii. Astfel, în lipsa unei realităţi concrete, existenţa însăşi a utopiei devine imposibilă.

Fără realitate nu există utopie este titlul unei expoziţii artistice care ilustrează premisa sugerată mai sus prin examinarea narativului fals ce pozează drept adevăr, a căderii comunismului în anii ’80, a actualei crize financiare premergătoare prăbuşirii capitalismului, prin examinarea contradicţiilor inerente din geopolitică şi a exploziei manifestărilor revoluţionare democratice din toată lumea. Expoziţia cuprinde lucrări semnate de peste douăzeci de artişti internaţionali ce au realizat fotografii, desene, video-uri, colaje înfăţişând tema aleasă.

În spatele titlului evocat de expoziţie, se conturează ideile a doi mari filosofi: Jean Baudrillard si Andreas Huyssen. Baudrillard a definit simularea drept ceva ce nu are nicio relaţie cu nici un fel de realitate. Astfel, a postulat înlocuirea realului cu virtualul. Huyssen a mers mai departe şi a arătat că, de vreme ce realităţii i-a luat locul simularea, utopia nu poate exista. Cu alte cuvinte, într-o eră a simulării şi a realităţii virtuale, dispariţia realului implică sfârşitul utopiei.

Expoziţia e organizată în două secţiuni care au în vedere aspecte ale realităţilor politice globale. Prima secţiune, intitulată Descrierea minciunii, arată felul în care sistemul fabrică simulacre. Artiştii s-au concentrat asupra demascării mass-media care a fabricat false narative cu care a înlocuit adevărul. A doua secţiune poartă titlul de Colapsuri şi e împărţită în patru sub-secţiuni: comunism, capitalism, geopolitică şi democraţie.

Fără realitate nu există utopie reprezintă o critică la adresa sistemelor politice actuale, dar şi o formă de a crea noi structuri şi modele ale democraţiei care să nu fie ataşate capitalismului.