În Secret Machine, cea de a doua parte a Trilogiei secretelor, o femeie este subiectul unui experiment despre studiile despre mişcare ale fotografului anglo-american Eadweard James Muybridge.
Femeia este văzută prin prisma esteticii antice greceşti, într-o grilă carteziană – precum în fotografiile lui Muybridge. La scurtă vreme după studiile lui Muybridge, în 1912, Duchamp a pictat Nud coborând o scară, nr. 2, încercând să reprezinte timpul pe o suprafaţă plată. El a lărgit astfel cubismul şi a încercat să picteze într-o altă dimensiune: timpul.
Timpul înseamnă mişcare şi schimbare, precum în experienţa pe care o avem despre realitate. Nu există viaţă fără schimbare. Fotografia nu poate oferi această experienţă. În Secret Machine diverse tehnici de filmare sunt puse în paralel cu mişcarea trupului. Camera de filmat devine instrument de măsurare, într-un fel în care camera video nu poate. Intenţia a fost de a realiza o operă de artă din punctul de vedere al unei maşini, în cazul nostru – al unei camere de filmat.
Secret Machine, Germany 2009
HD video transferred from 16mm and photo-stills
single-channel 14 min or 2-channel installation 7 min
CREDITS
Protagonist Helga Wretman
Antagonist Ana Bellido
Stand in for Antagonist Nana Bahlmann
Cinematography by Carlos Vasquez
Art Direction, Production Design: Maria Schöpe
Motion Programming: Daniel Urria
Assistant to Carlos Vasquez: Juan Manuel Ortiz
Set Construction: Thomas Maurer
Driver: Daniele Fermani
Drawings: Clement Page
Intern: Dylan Walsh
Intern: Laura Speicher
Math and Philosophy Consultant: Erik Douglas
Post-Production
Director Visual Effects: Carlos Vasquez
Music, Additional Foley: Hannes Strobl
Film to Video Transfer: Philipp Orgassa at „PICTORION Das Werk”
Special Thanks to
Anamarie Michnevich
Jozefina Chetko
Yuki Jungesblut
Beate Kunst
Catherine Nichols
Rotraut Buß
Friederike Oberlin
Reynold Reynolds
artstudioreynolds.com/
facebook.com/Artstudio.Reynolds
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.