Cercetările genetice din ultimii ani au făcut din ce în ce mai incertă teoria suşei indo-europene. Oricum, limbile şi etniile nu se suprapun. Mica populaţie pornită probabil din spaţiul ponto-caspian cândva în miezul neoliticului, în valuri succesive, a cucerit sigur lumea… cu limba ei… trei miliarde de locutori folosesc o limbă indo-europeană, azi. Este cel mai mare grup lingvistic. Cât despre existenţau unei presupuse „rase” indo-europene, cercetările genetice de azi infirmă ipoteza. Puterea de cucerire a Occidentului creştin este de nedovedit prin vreo calitate genetică. Şi totuşi această putere a existat.
Mondializarea, prezentată drept caracterul primar al epocii noastre, a început de fapt odată cu călătoriile Renaşterii. Ele, şi scrisoarea de schimb (banii nu mai trebuiau transportaţi pe spinările cailor sau pe corăbii) au făcut frontierele permeabile, au permis întrepătrunderea culturilor. A apărut concurenţa între culturi şi, de aici, lupta. Ferocitatea noilor cuceritori nu explică totul. Nici superioritatea tehnologică. Incontestabilă.
Şi dacă superioritatea este de natură lingvistică? Mai ales prin scris. Recent, s-a remarcat că China nu va putea avea niciodată superioritatea tehnologică şi academică. Din cauza scrierii, care greu se adaptează noutăţii. Dar scrierea şi limba sunt solidare cu cultura europeană, mai pragmatică, mai simplificatoare, mai capabilă să se desprindă şi de dogmă, şi de mit. Nu există progres tehnic fără o scriere suplă. Nu există o gândire realmente evolutivă fără un instrument de notaţie adecvat.
Ion Vianueste psihiatru, romancier, memorialist, eseist, un observator constant şi atent al vieţii intelectuale şi publice de la noi şi de pretutindeni. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Foto: http://www.bible-history.com/sketches/ancient/cuneiform-writing.html
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
Foarte interesanta ipoteza! Scrierea supla ar fi suportul palpabil al unei libertati interioare?
Este un instrument incomparabil si, poate, un pivot al libertatii…
I. V.
Interesant punct de vedere! La o scara mult mai restrinsa, este ilustrat de sistemul de notatie matematica al lui Newton versus Leibniz. Atit Newton, cit si Leibniz au inventat calculul diferential si integral, instrumente matematice extrem de puternice. Sistemul de notare al lui Leibniz era insa mult mai flexibil decit cel al lui Newton, motiv pentru care a si fost adoptat. Englezii, patrioti, s-au incapatinat sa se agate de sistemul de notare greoi al lui Newton si matematica engleza a pierdut teren serios pe partea de calcul diferential si integral, pina ce s-au hotarit si ei sa adopte notatia Leibniz. Este o ilustrare a argumentarii domnului dr. Vianu. 🙂