La Editura Institutul European, în colecţia „Societate & Cunoaştere“, a apărut la începutul acestui an un amplu, riguros şi foarte consistent studiu academic, Inorogul la Porţile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir, semnat de tînărul universitar ieşean Bogdan Creţu.
Critic de întîmpinare consecvent şi sagace, autor – totodată – al unei cărţi despre Matei Vişniec, văzut ca un „optzecist atipic“, şi al unui volum consacrat utopiei negative în literatura română, Bogdan Creţu îşi dă, cu ocazia lucrării despre bestiarul cantemirian, măsura calităţilor sale de exeget şi de cercetător acribios. Cele două volume ale cărţii, Premise. Bestiae Domini şi Bestie diaboli – însumînd circa 500 de pagini – analizează sursele imaginarului cantemirian şi relaţiile acestuia cu imaginarul medieval şi renascentist, contextualizînd cu rigoare, în ideea de a identifica „epistema potrivită“ epocii şi spaţiului cultural în care Dimitrie Cantemir a scris Istoria ieroglifică, şi procedînd la o hermeneutică a simbolurilor animaliere nu doar adecvată şi bazată pe o întinsă documentare, ci şi captivantă graţie capacităţii interpretului de a transforma ideea şi demonstraţia într-un adevărat spectacol.
Autorul lucrării este conştient de „nenumăratele capcane“ în care poate aluneca un hermeneut neatent la contextualizare, la identificarea corectă a paradigmei culturale căreia i se subsumează imaginarul cantemirian: „Rişti, de pildă, să muţi în alte sisteme de cunoaştere unele animale cum ar fi liliacul, castorul, vidra, bîtlanul, struţul, girafa şi chiar inorogul, care pentru cei vechi erau, fără dubiu, hibrizi. Rişti să acorzi o reputaţie pozitivă unor animale care reprezentau, conform aceluiaşi sistem simbolic, atribute negative. […] Sau, în fine, rişti să pierzi foarte multe semnale intertextuale, foarte multe aluzii sau chiar să răstorni cu totul sensul pe care textul îl construieşte conform codurilor, valorilor, prejudecăţilor epocii care l-a generat“.
...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.
Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua. Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim!
Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.
