ROMANUL PSIHANALIZEI Înainte cu un an, într-un alt loc din acelaşi perimetru, la Balatonszárszó, îşi luase viaţa poetul Jószef Attila. Fosta lui psihanalistă (şi, totodată, muză, după cum se întâmplă adesea în astfel de tratamente) se numea Gyömrői Edith, era cumnata lui Imre şi prietena mamei. Soţul ei, Újvári Laszló, publica regulat în revista clujeană Korunk, pe care tata o primea lunar la Braşov, dar ale cărei coperţi galbene, cu titluri de articole tipărite în negru, le privisem doar, fără a depăşi stadiul răsfoirii.
Trebuie să-i fi întâlnit şi eu undeva pe Laszló cu soţia. În orice caz, voi afla ulterior traseul lor. La începutul războiului mondial, cei doi se vor refugia şi ei, dar mai departe, în exoticul Ceylon. Acolo va muri Laszló de cancer. Edith se va recăsători cu un profesor ceylonez de literatură engleză, în plus unul dintre conducătorii partidului troţkist din Ceylon, grupare pe atunci puternică. În condiţiile de redobândită pace, se vor muta în Regatul Unit. Mama le va face o vizită, în unica ei călătorie târzie la Londra. Femeile nu se vor înţelege prea bine, psihanalista se va arăta extrem de posesivă nu numai faţă de soţ, transformat în sluga ei. (Aşa ajunge un fost militant politic terorizat în căsnicie). Edith va cunoaşte şi o oarecare notorietate în Ungaria, publicând, sub numele ei iniţial, Gyömrői, un volum de memorii. Interesul îl vor stârni, desigur, detaliile privitoare la Jószef Attila, se pare că inserate tot întru propria laudă, cumva şi pentru a se apăra de învinuirea că tratamentul aplicat poetului nu i-ar fi ameliorat, ci i-ar fi agravat boala.
Fragment din Ion Ianoşi, Internaţionala mea. Cronica unei vieţi, Polirom, 2012, p. 50
Foto: http://www.balatonlelle.net/en/Accommodations_at_the_Lake_Balaton_Accommodations_at_the_Lake_Balaton_Accommodations_in_Balatonszarszo.html (prelucrată)
