Naţionalism

Eseul autobiografic Mars de Fritz Zorn (1976) este o analiză a „educaţiei întru moarte” pe care o primeşte un tânăr aparţinând marii burghezii din Zürich: o capodoperă, înteresând în primul rând psihopatologia familiilor.

Una din metodele de distrugere a psihismului este crearea, de către părinţi. a doctrinei că tot răul vine din afară. Casa, familia sunt locuri esenţial bune, chiar perfecte. Exteriorul, dimpotrivă, este esenţial malefic.

Această ideologie familială care educă pe copil într-un spirit paranoic poate fi comparată, în planul vieţii sociale, cu ideologia naţionalistă. Care este asumpţia de bază a naţionalismelor, de toate nuanţele, de toate nivelele de agresivitate? Aceea că tot ce este bun în viaţa unui popor vine din sânul său; după cum ceea ce este rău nu poate veni decât din afară. Influenţele exterioare negreşit trebuie să fie mai mult dăunătoare decât favorabile.

Acest punct de vedere este criticabil.

Un popor nu este o entitate fixă. Este o succesiune de generaţii supusă neîncetat amestecului, influenţelor exterioare. Caracterul pur endogen al mentalităţilor şi creaţiilor este o pură ficţiune. Din această pricină este imposibil de precizat de unde vin răul şi binele, în condiţiile deschiderii permanente a societăţilor şi etniilor. Poate că în cadrul unei izolări naturale (să zicem a unui trib din Amazonia) aserţiunea etnicistă să se potrivească. Dar o astfel de condiţie este excepţională.

Asumpţia naţionalistă este profund antipedagogică. A face pe conaţionalii tăi să creadă că răul vine numai din afară este a stăvili orice posibilitate autocritică, o tentativă de-a îngheţa mentalităţile într-o formă fixă. Un popor are nevoie să se critice pe sine. Marii pedagogi ai naţiunilor (Goethe, spre exemplu) au fost mereu critici faţă de popoarele lor.

Este adevărat că schimbările prea brutale pe care istoria le impune pot fi dureroase. Este adevărat că popoare au pierit, nu din pricina defectelor endogene, ci din cauze externe. Dar în toate aceste cazuri analiza echilibrată şi lucidă este mai de ajutor decât ideologia.