• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Esti terapeut? Inscrie-te!
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Terapeut? Înscrie-te!
Home Cafe Gradiva

Comentariu la “Cum se face psihanaliza critica”

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
6
Comentariu la “Cum se face psihanaliza critica”
0 Shares
Share
Share
Pin
Tweet

Citeştedespre

AIPsA psihanaliza Cafe Gradiva

AIPsA Asociaţia Interdisciplinară de Psihanaliză Aplicată, la aproape 20 de ani de existenţă

22 noiembrie 2020
Scopul psihanalizei aplicate

Scopul psihanalizei aplicate

8 octombrie 2020
Patografie sau psihanaliza aplicata?

Patografie sau psihanaliza aplicata?

8 octombrie 2020

Comentariu la "Cum se face psihanaliza critica"

Citind cele trei articole ale lui Bogdan despre ideea unei psihanalize critice am ajuns la anumite idei legate de propunerea sa. Una dintre acestea ar fi aceea că ceea ce este important în această zonă a criticii nu este judecata pe care cineva o emite asupra unui anumit subiect, ci modul cum această critică se structurează urmând liniile directoare ale mecanismelor de apărare ale cititorului. Criticul devine un cititor, iar psihanaliza critică nu ar mai trebui să urmărească construirea unei psihografii a autorului sau a personajului auctorial, ci construieşte o psihografie a cititorului. Accentul se va muta pe reacţia cititorului la scriitura autorului. Psihanaliza va fi astfel mutată din fotoliul auctorial, pe divanul cititorului. Astfel, psihanaliza aplicată este înscrisă într-un curent al gândirii postmoderne, în care opera unui autor devine infinită prin reacţia cititorului la aceasta. Prin articolul despre Tyrion, Bogdan încearcă un astfel de demers critic, în sensul în care un personaj neconvenţional ne forţează reacţiile de apărare, într-un cuvânt rezistenţele psihice. Produsul estetic devine astfel o hermeneutică în minim doi, în care nu mai este important conţinutul, ci relaţia în raport cu acesta.

Astfel, pot să înţeleg şi reacţia de uimire la judecăţile tari emise de autori precum Adrian Cioroianu sau Andrei Pleşu. Bogdan ne atrage atenţia asupra faptului că “anatemele” pe care aceştia le aruncă asupra minorităţilor sau devianţilor produc o “scurt-circuitare” a gândirii. Mecanismul pe care îl identifică este acela al “dezicerii” faţă de ceea ce este diferit sau anormal. Suntem puşi astfel în faţa unui mecanism de negare, care nu poate duce decât înspre ura alterităţii sau fetişizarea caracteristicilor celuilalt. Judecata tare nu este un lucru rău în sine, însă ceea ce devine nociv este faptul că ambivalenţa, acel amestec dintre ură şi iubire, este omis din discurs. Omiţând ambivalenţa, nu mai este posibil nici dialogul şi nici relaţia.

Nu ştiu cu câtă exactitate am înţeles intenţia acestei serii de articole, însă aceasta a fost cheia mea de înţelegere a articolelor respective. Subiectul abordat mi se pare extrem de interesant prin deschiderea pe care o propune atât criticii de tip psihanalitic, cât şi cititorului. Deplasarea dinspre autor spre cititor, cât şi accentul pus pe relaţia cu produsul estetic îmi par un exerciţiu de gândire necesar. Psihanaliza aplicată va fi astfel construită în jurul interpretării reacţiilor pe care estetica le produce asupra cititorului. Modelul clasic freudian îşi pierde astfel din valoare, fiind mult prea puternic centrat asupra stabilirii unei psiho-biografii, psiho-biografie care stă mereu sub semnul îndoielii în ceea ce priveşte vicisitudinile vieţii autorului. Autorul nu poate fi extrapolat la produsul său estetic, chiar şi din prisma unei metapsihologii precum cea psihanalitică. Reacţia cititorului faţă de cei doi poate fi mult mai uşor surprinsă prin relevarea diverselor mecanisme psihice actate în timpul întâlnirii celor trei. Responsabilitatea faţă de destinul produsului estetic este una împărţită între autor şi cititor.

Comentariu la "Cum se face psihanaliza critica"

Ciprian Taus

este psiholog in formare psihanalitica.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(“”);

Toate articolele acestui autor
*

Foto: Shane Willis, Hand Fixing Hand – A homage to M.C. Escher

Tags: autor: Ciprian Tauspsihanaliză aplicatărubrică: În atenţie

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Louder Than Bombs la Cineclubul Psihanalitic
Cafe Gradiva

Louder Than Bombs la Cineclubul Psihanalitic

by Dorin-Liviu Bîtfoi
22 noiembrie 2020
Cum psihanalizezi un film de Hollywood?
Cafe Gradiva

Cum psihanalizezi un film de Hollywood?

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Cafe Gradiva

Opiniile politice si psihanaliza aplicata

by Cafe Gradiva
8 octombrie 2020
Load More
Next Post
Andrei Pandele in dialog live @ Pavilion

Andrei Pandele in dialog live @ Pavilion

Comments 6

  1. Bogdan Popa says:
    8 ani ago

    Salut Ciprian, si multumesc mult pentru comentariul tau. Mi se pare ca suprinzi foarte bine ce intentionez eu sa fac prin "psihanaliza critica." Dupa cum analizezi tu, pe mine ma intereseaza cum sunt produse analizele psihanalitice in spatiul intalnirii intre autor si cititor. Acolo cred ca trebuie sapat pentru a intelege o anumita intentie a autorului si a textului. Acum, eu cred ca se poate face psihanaliza folosind modele clasice– si nu relationale. Adica, poti sa folosesti id, eu, supra-eu, ori inconstient sau preconstient sa interpretezi un text. Mi se pare mai productiv ca analiza unor texte sa plece de la reactii pe care le avem. Eu cred ca afectele noastre, suparare, vina, rusine, iubire, frica, daca sunt examinate critic, pot sa deschida interpretari noi.

    Sa imi spui odata cand ai timp cum crezi tu ca se poate psihanaliza critica–ma refer aici la metodologie. Si unde crezi ca ce propun e limitat sau problematic.

    Răspunde
  2. Ciprian Taus says:
    8 ani ago

    Salut Bogdane! Ma bucur tare mult ca reusim sa ne intalnim la nivel de idei. Mie, acest proiect al tau referitor la o psihanaliza critic mi se pare unul extrem de promitator si ca merita sa ma investesc in el. Referitor la metodologie, consider ca exista doua linii pe care ar trebui sa se dezvolte: una ar fi cea subiectiva, care ar reflecta reactia afectiva a cititorului, iar cealalta ar fi una obiectiva in care reactia afectiva este abordata ca intentie si confirmata prin caracteristicile produsului estetic (este reactia mea o parte a intentiei autorului? sau ne intalnim doar la nivel de rezistente?)Am schitat doar 2 linii directoare la prima mana, dar o sa incerc sa elaborez mai detaliat aceaste prima idee de metodologie. Si, nu in ultimul rand, scuze ca am o reactie asa tardiva, desi am fost foarte nerabdator sa-ti raspund.

    Răspunde
  3. Ioana M. says:
    8 ani ago

    Eu am retinut din propunerea lui Bogdan ideea ca putem extrapola experienta unui caz intr-o paradigma sociala, sau invers. Si mi se pare ca felul asta de a vedea are multe beneficii.
    De pilda, minoritatea LGBT imi pare asemanatoare unui copil care plange tot timpul, isi enerveaza parintii, ii provoaca neincetat, si niciunul dintre participantii la criza nu reuseste sa inteleaga ceva. Copilul urla, parintii se enerveaza si-l trimit la el in camera, a doua zi o iau de la capat.
    Bogdan propune ca parintii (prin tipul asta de psihanaliza critica) sa faca efortul de a incerca sa-si auda si sa-si inteleaga copilul, chiar daca e dificil, insuportabil, uneori.
    Sper ca am inteles bine.

    Răspunde
  4. Bogdan Popa says:
    8 ani ago

    Ciprian, imi place schita ta de metodologie. Despre intalnirea intre cititor si autor, mi se pare ca nu se poate stabili clar cat redau eu intentia autorului, si cat este intalnirea intre rezistente. Adica, ca in analiza, mai tot timpul exista un dialog intre ce suprind eu in celalalt si latura inconstienta a intalnirii, nu? O interpretare e o incercare de a lamuri intentia celuilalt, dar este si o intalnire intre doua minti cu rezistentele lor. Dar cred ca poate sa fie productiv sa le desparti asa cum faci tu (subiectiv si obiectiv). Ma intreb cum ar functiona metoda asta pe un anumit obiect– sa zicem un text, sau un film. As fi curios sa vad cum o articulezi tu in practica.

    Ioana, nu regasesc ceea ce spun eu in metafora parinti-copii. Aici mi se pare ca nu ne intelegem, si am avut senzatia asta de mult. Dar oricum, multumesc pentru reactie.

    Răspunde
    • Ioana M. says:
      8 ani ago

      Nu ceea ce spui tu, Bogdane, e de regasit in tipul de relatie parinti-copii, ci felul nostru, al tuturor, de a simti problemele. Mi se pare ca micro-socialul e o sursa importanta a macro-socialului. Si apelul la modelul initial poate limpezi un pic lucrurile. Sau macar de a le simplifica pentru a deveni un pic mai clare.
      Imi pare rau ca refuzi asa de net ideea asta…

      Răspunde
    • Ioana M. says:
      8 ani ago

      Imi pare rau, Bogdane, ca respingi analogia asta. Ne-ar putea ajuta pe toti sa ne intelegem mai bine, cred eu, si atunci Plesii n-ar mai fi o problema.

      Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

10 ianuarie 2021
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

22 noiembrie 2020
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

22 noiembrie 2020
Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Istoria “Cărţii roşii”
Cafe Gradiva

Istoria “Cărţii roşii”

8 octombrie 2020
Reactorul nuclear al lui Jung
Cafe Gradiva

Reactorul nuclear al lui Jung

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Ultima oră

Psihiatrul Peter Breggin diagnostic

Psihiatrul Peter Breggin despre neajunsurile diagnosticării psihiatrice

12 aprilie 2021
depresie şi poluare urbană

Depresie şi poluare urbană: ce spune un studiu din 2019

5 aprilie 2021
anatta în budism

Anatta în budism, non-sinele și neuroplasticitatea ca expresie a identității

24 martie 2021
Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

Gemma Habibi de Robert Prosser: Bătaia e ruptă din raiul fricii (spectacol online)

20 martie 2021
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalitici | Bucureşti | Sector 3 | Constanţa

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.