(Tony Sampson și Luciana Parisi în premieră la București)
Centrul Național al Dansului București (CNDB) găzduiește în perioada 22 iunie – 29 iunie seria de evenimente Viralitate afectivă + Primul congres Bezna
Informații detaliate despre fiecare eveniment în parte găsiți mai jos:
– workshop cu Tony Sampson – Viralitate, haos și problema creierului – 22 și 23 iunie, 17:00 – 20:00, CNDB, sala Stere Popescu
– lecture Luciana Parisi – Arhitecturi Contagioase: Control Digital și Estetică – 25 iunie, 17:00 – 20:00, CNDB, sala Stere Popescu
Workshop-ul și lecture-ul sunt parte din cursul “Afecte mediatice, patos biologic și psihotehnologie feministă” susținut de Biroul de Cercetări Melodramatice (2012/2013) la Universitatea Națională de Arte București, finanțat prin programul Patterns Lectures al Erste Foundation. Mai multe informații despre curs: http://thebureauofmelodramaticresearch.blogspot.ro/
– Bezna #4 – o serie de lecture-performance din/despre Lumea Cealaltă [the Netherworld] + lansarea zine-ului, 29 iunie 22:00, CNDB, sala Stere Popescu http://bezzzna.blogspot.ro/
Viralitate, haos și problema creierului – workshop cu Tony Sampson
Viralitate – sâmbătă 22 iunie, 17:00 – 20:00
Prima parte a prezentării va introduce conceptele care stau la baza cărții Virality: Contagion Theory in the Age of Networks [Viralitate: Teoria contagiunii în era rețelelor] (2012). Este vorba de o discuție despre contagiunea socială pe baza textelor lui Gabriel Tarde și Gilles Deleuze. Prezentarea va explora două stratageme ale viralității în rețea. Prima, cea imunologică, este formată dintr-o serie de propoziții analogice legate de răspândirea fricii din contexte biologice în contexte nonbiologice. A doua, dragostea virală, este exemplificată de iubirea-Obama și pare să fie mult mai atractivă. Ea rezonează cu modulații nediscursive și cu atmosfere afective. Vorbește despre eveniment și nu despre esențe. Scopul explorării acestor stratageme este acela de a face evidente relațiile de putere cognitive și afective în societatea de control, altfel subtile și imateriale.
Workshopul care urmează va căuta diverse stratageme care pot fi dezvoltate pentru a devia contagiunea fricii și a dragostei.
Haos și problema creierului – duminică 23 iunie, 17:00 – 20:00
A doua prezentare va discuta interesul deosebit al lui Gilles Deleuze pentru neurofilozofie și va re-pune în discuție confruntarea creierului cu haosul. Prezentarea va urmări în continuare două problematici principale: ce poate fi făcut unui creier și ce poate să facă un creier? Prima se referă la apariția și dezvoltarea așa-numitei neuroculturi și acordă atenție în mod particular invențiilor neuromarketing-ului ca extensie a muncii cognitive. Aceste noi tehnici de persuasiune și absorbție au ca scop capturarea legăturilor chimice ale neuronului și punerea lui la lucru în noi moduri. Cea de a doua examinează potențialul unui creier nomadic care confruntă haosul și rămâne în afara obiectificării impuse de neurocultura actuală. Interesul lui Deleuze pentru relația dintre știință, artă și filozofie ajută la formularea unor idei importante pentru problematicile expuse.
Workshopul care urmează pune în discuție felul în care creierele comune ale artiștilor/elor, oamenilor de știință și filozofilor pot reacționa la haos și, în principal, cum ele pot deveni nomade.
Tony D. Sampson este teoretician și scriitor, profesor la University of East London. A scris pe tema viralității și a rețelelor, a editat împreună cu Jussi Parikka Spam Book: On Viruses, Porn and Other Anomalous Objects from the Dark Side of Digital Culture [Cartea spamului: despre viruși, porno și alte anomalii din zona întunecată a culturii digitale] (2009). Ultima lui carte este Virality. Contagion Theory in the Age of Networks [Viralitate. Teoria contagiunii in era rețelelor] (2012). Spre deosebire de teoria memelor și a contagiunii microbiale, Virality nu se limitează la analogii biologice și metafore medicale, construind în schimb o teorie a asamblajelor, evenimentelor și afectelor contagioase. Pentru Sampson contagiunea nu e neapărat o forță negativă sau pozitivă, este principiul de bază al interacțiunilor sociale.
Arhitecturi Contagioase: Control Digital și Estetică – lecture Luciana Parisi
marți 25 iunie, 17:00 – 20:00
Prezentarea adresează automatizarea algoritmică ca nouă formă estetică de putere. Computația algoritmică în designul arhitectural și interactiv nu este doar un instrument matematic abstract ci constitute un mod de gândire în sine, care operează cu abstractizări situate dincolo de cogniția și controlul uman. Principala referință filozofică a proiectului este Alfred North Whitehead, a cărui filozofie procesuală oferă un vocabular pentru “moduri de gândire” care manifestă diferite grade de autonomie față de uman, chiar dacă sunt mobilizate de acesta. Deoarece procesarea algoritmică stă la baza practicilor de design care reconfigurează lumea în care trăim – de la spațiile fizice pe care le folosim la spațiile virtuale ale rețelelor digitale – natura gândirii algoritmice este o temă de o importanță presantă care readuce în discuție probleme ale controlului și, în cele din urmă, ale puterii.
Luciana Parisi este Senior Lecturer și conduce programul de doctorat la Centrul pentru Studii Culturale la Goldsmiths University of London (UK). Cercetarea ei chestionează relațiile între știință și filozofie, cibernetică și teoria informației, tehnologie și politică într-o încercare de a formula o critică a capitalismului și în același timp de a investiga posibilități de schimbare. În anii 90 a lucrat în cadrul celebrului Cybernetic Culture Research Unit [Centrul de Cercetare a Culturii Cibernetice]. În 2004 a publicat Abstract Sex: Philosophy, Biotechnology and the Mutations of Desire [Sexul abstract: filozofie, biotehnologie şi mutaţiile dorinţei] lucrare care reușește să depășească impasul critic generat de aparenta contradicție între noțiuni cum sunt corp, sexualitate, gender pe de o parte, și rezultatele unor studii actuale din știință și tehnologie pe de altă parte. Recent cercetarea ei s-a concentrat pe computație și modele arhitecturale, în cartea Contagious Architecture. Computation, Aesthetics and the Control of Space [Arhitecturi contagioase: computație, estetică și controlul spațiului] (2013).
Bezna #4 – serie de lecture-performance din / despre cealaltă lume + lansarea zine-ului, sâmbătă, 29 iunie, începând cu ora 21:00
Second Body and the Multiple Outside – Alina Popa
Cât timp suntem prinși în corpul prezent disponibil într-adevăr nu există nici o ieșire, nici un alt exterior. Problema nu este că nu există o ieșire, ci că suntem prinși în același exterior fără să lucrăm cu el. Există exterioare multiple care pot fi produse. Chiar și unul lipsit de uman și fără conștiință.
Shadow Body (or Second Body) – Florin Flueras
Corpul-umbră nu are mare legătură cu ce există sau cu ce e posibil nici cu ce poți înțelege sau valida. Corpul-umbră nu e un corp pe care îl ai, e mai degrabă un corp care te contine, e un concept prin care necunoscutul te poate înghiți. Corpul-umbră e un concept dar poate fi și un concret corp nevizual, necunoscut, întunecat, o a doua natură sau chiar corpul ce zboară în visele tale.
Povestea Căderii – Veda Popovici
În general, un corp relaxat duce la mai puține accidentări în timpul căderilor
– fragment din ICT (Instrucțiunile pentru Cădere Totală)
Toată lumea este binevenită la a asculta Povestea Căderii. Această poveste, spusă astăzi, contează ca act de rememorare și re-învățare a Noii Frici. Apărută din hibridizarea întunecimii banale cu întunecimea excepțională, este această Nouă Frică emoția ce va declanșa Căderea Totală.
Plăcerea de a ronțăi în urgența vieții de apoi – Mihai Lukacs + Arnold Șlahter
În acest moment, nu există o cale cu adevărat autentică de a vă spune la cine sau la ce să vă așteptați sau de cine sau de ce să vă feriți. Reacția reprezentanților legii este una de consternare. Nu vă aventurați afară din orice motiv până când natura crizei nu a fost constatată sau până când vă putem sfătui ce să faceți. Cea mai sigură acțiune este să rămâneți unde sunteți. Până acum, cel mai bun sfat pe care l-au putut da publicului a fost acesta:
Spuneți-le oamenilor, pentru Dumnezeu, să părăsească străzile! Spuneți-le să se ducă acasă și să își închidă bine ușile și ferestrele! (George A. Romero)
Black Lol – Iuliana Stoianescu
O blondă stătea pe canapea la televizor, când aude ciocănit la ușă. Se duce la ușă și întreabă: “Cine este?” “Eu!” “Eu?!?” 
)))
The Outernational Condition – Ion Dumitrescu
Pentru cineva aflat în fața Cortinei de Fier (privind peste ruinele proaspete ale zidului), estul părea un teritoriu fără formă, cu subiecți îndărătnici trăind într-un umbrar geo-politic, niște siluete umanoide agitându-se în obscuritate, ființe nu pe deplin dezvoltate râvnind la fructele habitusului internațional. Păreau de neînțeles și nedezvoltați pe prea multe planuri. Abia mai târziu acești subiecți “externi” au fost îmblânziți și transformați în consumatori vorace.
Microbificare şi politica zgomotului – Irina Gheorghe
În construcțiile utopice ale unei alte lumi, granița cu lumea deja existentă e clar delimitată și fortificată. Sub teroarea invaziilor, infiltrațiilor, infecțiilor, autonomia și imunizarea par a fi singurele promisiuni alternative. Când însă exteriorul și interiorul sunt deja contaminate reciproc, separarea devine imposibilă iar rezistența se autoanihilează.
Centrul de Calcul Bucuresti – Ștefan Tiron + Claudiu Cobilanschi (eveniment conex, miercuri 27 iunie, 11:00, tur ghidat în Muzeul Universității Politehnica București)
Centrul de Calcul este interesat de forme perimate de cunoaștere, retro-futurism, goana naționalistă scandaloasă după inventatori dar și de descoperirile accidentale ale savoir-faire-ului naiv care, cel puțin după noi, are nevoie de o reevaluare radicală.
Sala Stere Popescu – B-dul Mărășești 80-82.
Intrarea la toate evenimentele mai sus menționate este liberă.
Vă așteptăm!
