Gladiatorul epuizat 2
Ca un gladiator epuizat
Care se taraste in praful Colloseum-ului,
Care poate sa numere pe membrele ramase
Pe cei in care se increde
Precum cel care il sustine
Si il incurajeaza
Extatic cand se impotriveste
Nebun atunci cand dispare.
Doar stai in viata.
Urmareste cu privirea linia castigatoare.
Ca un sat in stepa,
Care tocmai se colectivizeaza
Cand barbatii ies cu pustile din sirele de fan
Si toata lumea e surprinsa.
Ca soarecii in hambarul abandonat
Sus la ultimul etaj.
Precum cineva care a gasit un orasel ca sa scape
Si isi urmareste eul anterior, abandonat.
Joaca jocul.
Incearca numai sa joci atunci cand doare
Ca un luptator caruia i s-a spus ca trebuie sa renunte pana la urma,
Care apare in culori sclipitoare
Si apoi sta acolo si este lovit.
Precum ceasul care ticaie in Dresda
Cand intregul oras a fost distrus.
Ca sclipirea enervanta a revelatiei
Pe care esti intotdeauna disperat sa o ocolesti.
Ca soldatul cu genunchii insangerati
Care inca pazeste spartura
Ca un joc care are glisoare
Si copii de pe plaja.
Stai in viata.
Si, poate, scuipa sange pe camera.
Dar stai in viata. Stai intotdeauna in viata.
 Bogdan Popaeste pasionat de psihanaliză, iar pe Gradiva încearcă să îşi dea seama de ce. A publicat lucrări despre istoria gândirii politice, feminism, queer theory şi psihanaliză relaţională. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
