Stânga şi dreapta

Nu putem exclude faptul că opţiunile politice se bazează adeseori (un mizantrop ar spune: de cele mai multe ori) pe „calcule şi probabilităţi”. Oportunismul, setea de putere, profesionalizarea relei credinţe fac parte din panoplia omului politic. Resentimentul joacă un rol deloc neglijabil. Dincolo de aceste consideraţii pesimiste există totuşi o pornire fundamentală care ţine de inconştient.

Unde se termină gestionarea afacerilor statului şi unde începe politica?

Politica începe acolo unde alegerea nu mai este dictată de bunul simţ sau de argumente tehnice, ci de un element iraţional, împlântat în fondul pulsional. În ce priveşte deosebirea stânga-dreapta, ea se face pe criteriul „justiţie contra libertate”. Aceste două valori sunt fundamentale. Fără ele acţiunea socială nu are sens, ne cufundăm în cinism. Dar, de cele mai multe ori, justiţia şi libertatea sunt concurente. Multă justiţie îngrădeşte libertatea. Multă libertate împiedică justiţia să-şi exercite efectele depline.

Să luăm exemplul unui regim democratic în care stânga şi dreapta guvernează alternativ. Dreapta va favoriza libera iniţiativă, va încuraja cheltuiala privată, acumularea… cei care contează pe ajutorul statului vor fi decepţionaţi… după un timp, sătui de atâta risipă, cei care îşi schimbă direcţia votului, „balamalele” electoratului (nu cei ce voteaza numai la stânga sau numai la dreapta), vor decide o nouă majoritate… va veni un regim de taxe sporite şi economii… mana cerească se va revărsa asupra oropsiţilor. Acest proces va degresa economia publică, un nou ciclu va începe.

Nici un element raţional nu ne permite să decidem dacă trebuie să facem parte din rândul celor care încurajează egoismul şi creaţia mai degrabă decât generozitatea şi redistribuirea. În lipsa consideraţiilor de oportunitate şi a resentimentului, ceea ce decide este o anumită calitate psihologică. Cert este că nu constalaţia caracterială decide, toate caracterele există în ambele tabere. Decisivă mi se pare situarea insului în propriul context social. Rezistenţa la influenţe / conformismul trebuie să joace un rol. Cert este că cine se reclamă în primul rând de la justiţie trebuie să aibă şi o înaltă idee despre libertate, şi invers. Restul este exces, sămânţă de dictatură.