• Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut
Home Cafe Gradiva

Monoteismul si limbajul violentei

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
Monoteismul si limbajul violentei
Share

Citeştedespre

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică + Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică: înscrieri 2023

Kazuki Oishi 29.09 | Anaïs Touchot 30.09

Cum îi putem ajuta pe refugiaţii din Ucraina

Jan Assmann, Monoteismul si limbajul violentei, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, 2012

Jan Assmann, un recunoscut teoretician al memoriei culturale, încearca în volumul Monoteismul si limbajul violentei sa identifice cauzele asocierii, strict în cadrul procesului de „rememorare”, a unui anumit tip de perceptie religioasa – monoteismul exclusiv – cu un fenomen pe cât de comun, pe atât de controversat – violenta. Într-o lume relativista, care are, concomitent, pretentia ca a depasit etichetele de bine si rau si ca poate sa induca oamenilor o întelegere morala a lumii (dincolo de religiozitate, fie ea teologica sau seculara), violenta nu-si gaseste o pozitie cât de cât coerenta, de o parte sau de alta a acceptabilului. Ca sa ne referim doar la spatiul occidental, putem identifica în pace un ideal aproape general recunoscut si putem simti determinarea cu care sunt condamnate actele violente care fac parte din istoria continentului. Dar putem observa totodata o anume indulgenta fata de cele care caracterizeaza prezentul în spatiul extra-occidental si o încercare de a empatiza, chiar si cu cei care îsi fac din europeni dusmani tratându-i ca atare, în numele principiilor civilizate de a întelege, de a nu judeca.

Pornind de la ideea ca 

nu trecutul, ci forma în care îl rememoram ne împinge la actiune si ne ghideaza, 

Assmann cauta cauzele instrumentalizarii violentei în scopuri religioase, întorcându-se la textele canonice, la felul în care rememoram „saltul cultural”, revolutionar, pe care l-a reprezentat nasterea monoteismului. El gaseste, drept cheie centrala de întelegere a cauzelor istorice si culturale, o porunca pe care credinciosii monoteisti se obliga sa o respecte si care ajunge sa defineasca, apoi, tipul lor de sensibilitate religioasa –

Sa nu ai alti dumnezei!

Implicatiile acestei prime porunci pe care Dumnezeu o impune poporului sau sunt mai multe si mai complexe decât suntem obisnuiti sa credem. Dumnezeul monoteist este, în consecinta, un partener al omului în particular si al creatiei sale în general, în ideea pe care o sugereaza metafora casatoriei. El 

se raporteaza pasional la lume, 

pretinde fidelitate, este gelos atunci când observa ca îi este periclitat statutul si ameninta cu pedepse, inducând o stare permanenta de frica de ispite. Nu vrea doar sa fie recunoscut ca unic, cât vrea ca pseudo-dumnezeii ce îsi pot face simtita prezenta în aceasta lume sa fie demarcati si exclusi.

Cel putin în cazul crestinismului, în ultimele secole, s-a creat un transfer între aceasta prima porunca, definitorie pâna atunci pentru raportarea credinciosului la Dumnezeu si la lume, si ultima porunca din decalog, cea care se refera la iubirea fata de aproape. În acest sens, obisnuiti sa privim folosindu-ne de viziunea epocii noastre, este greu sa întelegem un spirit religios care pune pe prim-plan altceva decât bunatatea, întelegerea, moralitatea în sensul ei areligios-legalist. Dar încercând sa întelegem spiritul religios fara sa îl privim din interior, fara sa întelegem mai întâi imperativul categoric al excluderii celorlalti dumnezei, nu avem cum sa ajungem la adevaratele ratiuni pentru care credinta monoteista s-a format în felul în care s-a format. Ajungem sa privim limbajul violentei, de exemplu, doar cu dezgust, cu surprindere si sa îl repudiem sub eticheta fundamentalismului, considerând ca diagnosticul a rezolvat deja problema întelegerii fenomenului. Assmann se plaseaza si el, când face anumite comentarii, pe pozitia subiectiva a modernului obisnuit cu primatul iubirii fata de aproape, care se lasa frapat de o desfasurare a evenimentelor, în fond logica.

Monoteismul exclusiv aduce cu sine ceva nou si revolutionar, ceva ce nu întâlnim în politeism sau în monoteismul inclusiv (evolutia politeismului înspre principiul 

toti dumnezeii sunt unul), 

si anume angajarea totala a vietii individului din care apar, deductiv, zelotismul si chiar martiriul. Aceasta inovatie deriva tot din principiul-cheie 

sa nu ai alti dumnezei, 

presupunând forma absoluta de recunoastere a celui unic si de excludere a celorlalti, fie ei materializati sub forma de zei sau sub forma de patimi. Scriptura este de tip performativ (nu doar informativ), vrea sa reglementeze toate aspectele vietii credinciosilor si trebuie „scrisa în inimi„, toti au obligatia de a o cunoaste si de a o interioriza în cel mai înalt grad posibil. Reactia violenta la orice intruziune pamânteana care doreste sa deturneze individul de la un angajament total apare ca o forma de aparare. Limbajul violentei este arma pe care o are credinciosul la îndemâna ca sa-si apere stilul de viata de pe o pozitie de egalitate cu cei care atenteaza la el pentru a-l laiciza.

Dar în lipsa credintei într-un factor atât de înalt ca un Dumnezeu unic, apararea violenta îsi pierde aura de legitimitate devenind o barbarie. De aici si absurditatea religiilor seculare, a ideologiilor si a utopiilor politice, care îsi împrumuta limbajul din monoteismul exclusiv fara însa a reusi sa înlocuiasca cu altceva motivul profund al existentei acestui limbaj.

Assmann remarca, printre cauzele receptarii semnificative a violentei, ideea de convertire. Convertirea este, atât prin natura, cât si prin implicatiile ei, un factor puternic catalizator al atitudinilor considerate extreme. O spun, de asemenea, si studiile realizate în vederea întelegerii fenomenului terorist, care arata ca printre cei mai dedicati musulmani, adepti ai viziunii jihadiste si capabili sa renunte la viata în atentate teroriste, se afla de multe ori convertiti. Iar explicatia nu poate sa fie departe de cea pe care o propune Assmann: acuzându-se pentru viata lor anterioara, când au fost orbiti de superficialitatea acestei lumi asa încât nu-l puteau vedea pe unicul lor Dumnezeu, convertitii se obliga sa gaseasca o solutie extrema, o pedeapsa suficient de grea încât sa compenseze, macar partial, pacatele de dinainte de revelatia divina. Convertitii retraiesc „mitul pesterii„, ei cred ca vad pentru prima data, la lumina, lucrurile asa cum sunt ele, nu doar umbrele acelor lucruri, si sunt dispusi sa faca orice pentru a-si pastra luciditatea. Niciun mijloc uman posibil nu este gresit atunci când scopul este permanentizarea în dimensiunea cunoasterii adevarate, nici macar violenta. Iar, dupa cum remarca Assmann, perioada despre care vorbesc textele canonice este o perioada a unei revelatii colective, în care toti erau convertiti.

Desi procesul deductiv al autorului leaga aproape inseparabil monoteismul de limbajul violentei, pozitia din finalul lucrarii sale e una optimista. Jan Assmann crede ca, daca începuturile monoteismului apar prezentate în termeni violenti, nu înseamna neaparat ca o atitudine religioasa corecta, în prezent, este si una violenta.

Monoteismul si limbajul violentei este o cercetare interesanta, oarecum atipica, si i se poate atribui, pe lânga rolul de a explica, si pe acela de a trezi curiozitati intelectuale în sfera teologiei.

Maria Măgurean


Preluat din Cultura

Foto: http://www.gutenberg.org/files/18503/18503-h/18503-h.htm

www.cafegradiva.ro

NEWSLETTER Cafe Gradiva

peste 3 000 de abonaţi

Aflaţi pe email despre evenimentele, articolele, ideile şi interpretările cu sens.

EMAILUL DV.

ShareSendShareSend

Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

depresia la copil simptome
Psihoterapie

Depresia la copil în 11 simptome

by Alexandra Frîncu
22 mai 2023
Teoria polivagală Porges
Psi

Teoria polivagală, starea de siguranţă și sensibilitatea viscerală

by Alexandra Frîncu
17 mai 2023
Eram foarte invidioasă pe casa lor
Psihanaliză

„Eram foarte invidioasă pe casa lor”… Gelozia faţă de obiecte nonumane în psihoterapie şi viaţa cotidiană

by Harold F. Searles
10 mai 2023
Load More
Next Post
Jacques Derrida despre fantome şi legătura dintre psihanaliză, cinema şi fantome

Jacques Derrida despre fantome şi legătura dintre psihanaliză, cinema şi fantome

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

biografia traumei copilul franz ruppert
Psihologie

Biografia traumei: Copilul ca strategie de supraviețuire în condiţii de traumă

3 ianuarie 2022
Regula puşcăriei: Să spui tot, să suferi tot
Cafe Gradiva

Regula puşcăriei: Să spui tot, să suferi tot

8 octombrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

28 mai 2023
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

28 mai 2023
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

30 mai 2023
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

28 mai 2023
Cafe Gradiva - Psihoterapie, psihanaliza, psihiatrie, psihologie

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.