Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Žižek si gunoiul

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
3
Žižek si gunoiul
Share

Ma uitam zilele trecute la filmul Astrei Taylor, Examined Life. Filmul isi propune sa prezinte in calupuri de zece minute ideile unor filosofi contemporani. Alegerea lui Žižek este sa vorbeasca in ghena de gunoi, si sa ne faca sa gandim gunoiul diferit.

Glumeam, uitandu-ma la film, ca Žižek arata ca unul din ursii care au devenit faimosi in Brasov, pentru ca veneau sa manance de pe munte la ghenele de gunoi. Un barbat masiv, cu barba, care vorbeste rapid si cu ticuri, Žižek arata ca un urs salbatic care coboara la o ghena ca intr-o performance. Am aflat mai tarziu in povestea cu ursii „gunoieri” ca ei veneau in cartier sa manance pentru ca erau hraniti de localnici. E ceva traumatic si trist in povestea ursilor „brasoveni”, care ne arata o catastrofa ecologica. De fapt, chiar eticheta de gunoier pusa ursilor ne spune ca presa face intamplarea senzationala, desi evenimentul e ca atare mai degraba un semnal de alarma. Raportul nostru cu mediul inconjurator, si mai ales cu eco-sistemele grav afectate de capitalism, devine o intamplare amuzanta in anecdota ursilor gunoieri. In loc sa ne puna pe ganduri ce facem cu ceea ce conventional numim „natura”, trivializam o trauma ecologica si, ca la circ, ne amuza ca un urs „gunoier”.

Citeştedespre

Oedip Conversatia Coppola psihanaliza

Muzică psihanalitică (pentru tot felul de Oedipi). Conversaţia (1974)

3 ianuarie 2022
Proiectionistul Oedip José Maria Cabral

Proiecționistul, încă un Oedip literal

7 decembrie 2021
Filmul Sticletele Sigmund Freud

Filmul Sticletele (sau o amintire din postumitate a lui Sigmund Freud)

15 iunie 2021

In film, Žižek ataca o imagine standard a ecologiei care ar vrea sa salveze o natura organica si neatinsa de mana omului. Pentru el, o astfel de imagine a naturii e ideologie, in sensul in care ne falsifica raportul nostru cu realitatea. Paradisul natural este de fapt un produs al capitalismului, care iti spune ca poti sa te salvezi daca ai acces la o lume de dinainte de capitalism. Ca sa atace o astfel de imagine, Žižek propune sa gandim civilizatia plecand de la gunoi. Gandind psihanalitic, pentru el ceea ce este negativ, dejectie, si condamnat, merita a fi reabilitat si gandit pozitiv. In loc sa ne sperie gunoiul si excrementele, ele trebuie sa reprezinte un moment privilegiat al reflectiei despre raportul intre oameni si natura.

Žižek isi ia in serios rolul de provocator „suprem” in filosofie. Interventia lui este menita sa apese pe toate butoanele rosii, pe toate apararile pe care cei care pasionati de ecologie le au. Reabilitarea guniului este in opozitie cu un imperativ ecologic de a salva natura. In acelasi timp, provocarea lui Žižek poate sa aiba efecte conservatore, pentru ca neaga una dintre strategiile de baza ale stangii impotriva discursurilor de dreapta legate de natura (de pilda sa lasam natura sa se regenereze singura, ca o piata libera, nu?). Problema cu argumentul lui Žižek este ca ursii gunoieri din Brasov nu mai reprezinta o intamplare care ne tulbura. Ea cumva devine naturalizata ca normala, daca este de fapt doar un efect al ideologiei ecologismului. Gunoiul lui Žižek ne face sa uitam ce este traumatic in povestea ursilor din Brasov.

Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022

Bogdan Popa

este pasionat de psihanaliză, iar pe Gradiva încearcă să îşi dea seama de ce. A publicat lucrări despre istoria gândirii politice, feminism, queer theory şi psihanaliză relaţională.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*
Tags: autor: Bogdan PopaPolispsihanaliză şi filosofie politicărubrică: Atenţie se interpretează!rubrică: Salonul relaţionalrubrică: Vino şi veziSlavoj Žižekvideo

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Scriitorul Andrew Solomon
Cultură

Scriitorul Andrew Solomon despre povestea de viaţă, nevoia de sens și politica identității

by Alexandra Frîncu
9 iunie 2021
Privatizarea linistea psihanaliza
Societate

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

by Dorin-Liviu Bîtfoi
9 februarie 2021
mutilarea genitală feminină

Mutilarea genitală feminină: La fiecare 11 secunde o fată este tăiată! Lăsați cuțitul!

by Teodora Dobrescu
21 decembrie 2020
Load More
Next Post
Monstrul rece şi „perspectiva de broască”

Monstrul rece şi "perspectiva de broască"

Comments 3

  1. Alexa Pleșcan says:
    9 ani ago

    Bogdane, funny comparatia ta intre Zizek si ursii gunoieri din Brasov. Totusi, afirmatia pe care ai facut-o referitoare la faptul ca Zizek trimite catre trivializarea unei traume ecologice mi se pare foarte eronata. Cine il cunoaste pe Zizek un pic mai mult si trece dincolo de ticurile lui (argumentul ad hominem e nul, stim) vede ca lui Zizek "performance"-ul si mascarada nu-i sunt tocmai dragi.

    Zizek nu sugereaza deloc, asa cum textul tau o face, ca trauma ecologica ar trebui sa ne amuze. El recunoaste ca degradarea naturii este, intr-adevar, un fapt. Doar ca merge dincolo de evidente, la comportamentul oamenilor traumatizati, si se intreaba de ce acestia sunt tentati sa gaseasca un sens ("temptation of meaning") de fiecare data cand are loc o catastrofa. Concluzia lui este ca e mai usor de acceptat o trauma atunci cand ii atribui un sens (exemplul lui: o catastrofa naturala a avut loc pentru ca umanitatea a fost pedepsita) decat acceptarea faptului ca o catastrofa poate fi, uneori, pur accidentala si absurda. Psihanaliza ne invata ca e important pentru procesul analitic ca analizandul sa descopere semnificatia unui eveniment deosebit pentru el, insa, uneori, o nevoie accentuata de a gasi explicatii si semnificatii poate constitui o rezistenta in sine, numita rationalizare.

    Zizek vede o legatura clara intre vechea religie crestina si noua religie ecologista. Si inainte era vorba de o cadere si de o vina perpetua, si acum predomina aceleasi simtaminte. Or preocuparea excesiva pentru inlaturarea acestor sentimente tradusa, in timpurile noastre, in preocuparea excesiva pentru ecologie, nu pare a fi o solutie pentru o catastrofa oricum iminenta. Mai mult, aceasta preocupare obsesiva a devenit un instrument ideologic al vremii.

    Paradisul natural nu exista. Nu a existat nici inainte, nici dupa aparitia capitalismului. Asta e afirmatia transanta pe care o face Zizek. Conceptia omului referitoare la existenta unui "paradis" s-a cladit urmare unui mecanism de aparare pe care psihanaliza il descopera si explica – idealizarea; idealizarea naturii, in acest caz. Or, tot de la psihanaliza aflam ca idealizarea impiedica realizarea iubirii. Dragostea adevarata implica dezidealizare. Iar procesul dezidealizarii poate incepe "la ghena de gunoi": incepe cu acceptarea faptului ca excrementele, defectele, imperfectiunile exista. A gasi frumusete si a crea frumusete in aceasta dimensiune – aceasta e adevarata dragoste, sugereaza Zizek.

    Mi s-ar fi parut mai oportun pentru critica ta sa te bazezi pe felul in care Zizek isi construieste argumentul in ACEST film, si nu pe rolul atribuit lui Zizek (fals, in opinia mea) de "provocator suprem al filosofiei".

    Răspunde
    • Bogdan Popa says:
      9 ani ago

      Salut Alexa,

      Ai explicat foarte frumos ce spune si ce vrea Zizek in clipul din film. Ai facut-o mai bine decat mine. Textul meu e usor confuz, asa ca iarta lucrurile pe care nu le-am spus clar.

      Mie imi plac ursii din Brasov, si imi place si Zizek. Ma gandeam ca Zizek e un urs printre gunoaie pentru ca imi e drag, si cred ca interventia lui e importanta.

      Nu cred ca poti sa negi ca omul este un performance in miscare. Ca el nu se priveste asa, nu stiu, e discutabil.

      Mi se pare ca elogiul gunoiului si demascarea ecologismului pot sa aiba efecte conservatoare. Adica, daca ecologia e religie ca ortodoxia sau catolicismul, ea trebuie abandonata. Aici mi se pare argumentul lui Zizek fals. Consecinta lui este ca trebuie sa ne departam de la o critica ecologista a dezastrelor provocate de neoliberalism (capitalism).

      Ce se intampla daca intelegem problema ursilor gunoieri DOAR ca ideologie? De fapt, ea nu mai este importanta si nu trebuie sa ne tulbure. Eu cred ca ea este importanta si pentru ca ESTE ideologie trebuie sa ne ingrijoreze. Aici ma despart eu de Zizek. Ok, pot sa vad defectele unui mod de gandire, dar nu pot sa accept ca trebuie aruncat la cos. Ce ramane daca nu avem critica ecologista a unui exces al consumismului si raportului nostru cu natura? Sunt curios ce crezi ca trebuie pus in loc.

      Cu prietenie, Bogdan

      Răspunde
    • Alexa Pleșcan says:
      9 ani ago

      Recent am citit o 'critica' de-a cuiva care se eticheta drept intelectual roman in care facea referire la recenta disputa dintre Zizek si Chomsky, omul nostru argumentandu-si dezaprobarea fata de Zizek prin insulte inconsistente. Spunea ceva de genul "cine-ar putea lua in serios un om care are ticurile alea, care se ciupeste intr-una de nas si care vorbeste cu precipitatii?" Prin urmare, concluziona criticul roman, nu poate exista un conflict intre un astfel de bufon ce se da filosof si marele Chomsky. Alt caz: si Patapievici il numeste pe Zizek un 'bofon planetar' facand parte din gruparea aia neinsemnata – din 'clica de stanga' (v. aici afirmatiile http://youtu.be/6fHMINfkoWU). Avand in minte tocmai exemplele astea, cand l-ai comparat pe Zizek cu un urs ce performeaza, am reactionat oleaca mai acid in comentariul de mai sus.

      'Ce se intampla daca intelegem problema ursilor gunoieri DOAR ca ideologie?'
      Eu m-as intreba altfel: cum de ideologia patrunde pana si in problema ursilor gunoieri? Cumva, cred ca asta urmareste si Zizek in comentariul pe care il face in interviul de mai sus. El nu ofera un raspuns la problema ecologica (pe care nu o numeste religie, ci o categorie etica religioasa), el pune intrebarile corecte vizavi de aspectul asta.

      Nu stiu ce trebuie pus in loc, nu stiu daca TREBUIE pus ceva in loc, daca trebuie gandit in termeni de 'asa trebuie, asa nu trebuie'. Dar sunt de-acord cu asta: http://youtu.be/IgR6uaVqWsQ

      PS: Si-astept cu interes lansarea la http://youtu.be/K4-E1Rt0FYw

      Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

Vindecătorul vindecat
Cafe Gradiva

Vindecătorul vindecat

8 octombrie 2020
Metagenealogia Alejandro Jodorowsky arborele familial
Psi

Metagenealogia, între comoara şi capcana arborelui familial

15 decembrie 2020
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.