Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică - ÎNSCRIERI 2022

  • Despre
  • Autori
  • Parteneri
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact
Sustine Gradiva
 
Cafe Gradiva
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  • Prima pagină
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Psi
    • Psihoterapie
    • Psihanaliză
    • Psihiatrie
    • Psihologie
  • Cultură
  • Societate
  • Podcast
No Result
View All Result
Cauta terapeut
Promovează-ţi evenimentul
  Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică
– înscrieri 2022 >>>
No Result
View All Result
Cafe Gradiva
No Result
View All Result
Caută terapeut | Promovează-ţi evenimentul
Home Cafe Gradiva

Constituirea simbolicului şi posibilitatea înscrierii unui obiect parţial (2)

Cafe Gradiva by Cafe Gradiva
in Cafe Gradiva
0
Constituirea simbolicului şi posibilitatea înscrierii unui obiect parţial (2)
Share

Citeştedespre

Oedip Conversatia Coppola psihanaliza

Muzică psihanalitică (pentru tot felul de Oedipi). Conversaţia (1974)

3 ianuarie 2022
Proiectionistul Oedip José Maria Cabral

Proiecționistul, încă un Oedip literal

7 decembrie 2021
Filmul Sticletele Sigmund Freud

Filmul Sticletele (sau o amintire din postumitate a lui Sigmund Freud)

15 iunie 2021



Obiectul parţial. Muzica
Am văzut că în cazul învierii şi a intervalului acesteia cele 8 zile trimit la un alt timp, la unul care anticipează Eonul viitor, timp în care ziua una face corp comun cu ziua a opta, zi care depăşeşte săptămâna formată din şapte zile.

Aceast mod de a face corp comun dintre primul şi al optulea, se remarcă în gamă. Nota Do cu care începe gama face corp comun cu cea de-a opta notă, Do-ul de la sfârşitul gamei, care o împlineşte, o încheie şi în acelaşi timp marchează începutul unei noi game, depăşind şirul de şapte note , aşa cum şi Duminica învierii depăşeşte cele şapte zile ale săptămânii. Sunetul Do are poziţia centrală în scara sonoră. 

Al optulea sunet cu acelaşi nume ce apare în ordinea succesivă a treptelor, având un număr dublu de vibraţii faţă de sunetul de la care se porneşte, poartă numele de octavă [23].

Ideea de octavă şi registru sonor apare abia în secolul VII, odată cu introducerea notaţiei grigoriene care reduce numărul literelor – note la şapte.
Învierea marchează diferenţa dintre lumea de aici şi lumea de dincolo inaccesibilă, transcendentalul, putem spune că e un spaţiu intermediar între cele două, Isus Se arată ca şi cum ar veni de „altundeva”, un loc care este de-a dreapta Tatălui.
Se remarcă relaţia muzicii însăşi cu peisajul transcendental, de care este mai apropiată decât oricare altă artă, această relaţie este asemeni celei dintre Fiu şi Tatăl, prin intermediul muzicii, ascutatorul poate lua parte la misterul transcendentalului aşa cum credinciosul poate lua parte la misterul Tatălui prin intermediul Fiului.
Ceea ce în Înviere este ridicarea pietrei de pe mormânt, sugerează ridicarea unui obstacol din calea vederii, această ridicare relevă refularea unui object petit „a”, făcând astfel posibilă înscrierea unei manifestări, al unui obiect parţial. Prin această retragere a transcedentalului este posibilă şi creaţia, în cazul acesta fiind vorba de muzică.
Numărul opt reprezintă atât intervalul temporal, temporalitate care o depăşeşte pe cea cosmică, cât si intervalul gamei. 

Simbolizează echilibrul central, cosmic, viitorul etern, transfigurarea, eliberarea de lanţul carmei, deci Nirvana, salvarea, aspectul pasiv al naturii (exprimat printr-o dublă limitare PATRU ori DOI), stabilirea, completarea evoluţiei pe drumul spre Unitate, echilibrul final, rezultat al evoluţiei (ŞAPTE+UNU), unirea definitivă a creaturii cu Logos-ul creator (CINCI+TREI), regenerarea, învierea, viaţa eternă, la C. G. Jung. Concepte sau simboluri conexe: octogonul (mediere între careu şi cerc, între pământ şi cer), roza vânturilor (conţinând cele patru puncte cardinale şi intermediarele lor), tipuri particulare de cruci (crucea de Malta, de Lorena) [24].

Zoltan Sztupar afirma că 

Cifra opt combină pătratul terestru şi cercul etern (octonarul), fiind considerat a fi un agent al legii universale [25].

Muzica nu este, asemeni celorlalte arte, o reproducere, o copie a ideii. Schopenhauer susţine că 

ea se situează cu totul în afara celorlalte arte. Nu mai putem găsi în ea copia, reproducerea Ideii de existenţă aşa cum se manifesta ea în lume; iar pe de altă parte este o artă atât de elevată şi de admirabilă, atât de propice pentru a impresiona sentimentele noastre cele mai intime , atât de profund şi de în intregime înţeleasă , asemanatoare unei limbi universale care nu este mai prejos în ceea ce priveşte claritatea decât intuiţia însăşi! [26]

Acţiunea pe care o are muzica, prin comparaţie cu alte arte, este 

mai puternică, mai rapidă, mai infailibilă şi mai necesară [27].

Muzica poate fi privită în două moduri, ca arta reprezentativă şi ca 

un lucru care prin natura sa nu poate face niciodată obiectul unei reprezentări; pe scurt, explicaţia mea ne obligă să considerăm muzica drept copia unui model care el însuşi nu poate fi niciodată reprezentat în mod direct [28].

Artele trebuie să stimuleze omul să cunoască ideile, ele obiectivează voinţa indirect, prin intermediul ideilor, însă muzica merge dincolo de idei, ea 

este complet independentă de lumea fenomenală; ea o ignoră total şi ar putea întrucâtva să continue să existe chiar şi atunci când universul nu ar mai exista; nu acelaşi lucru se poate spune şi despre celelalte arte. Muzica, într-adevăr, este o obiectitate, o copie la fel de imediată a întregii voine precum este lumea, precum sunt Ideile înseşi, al căror fenomen multiplu constituie lumea obiectelor individuale. Ea nu este deci, precum celelalte arte, o reproducere a Ideilor, ci o reproducere a voinţei, în aceeaşi calitate ca şi Ideile înseşi. De aceea influenţa muzicii este mai puternică şi mai pătrunzatoare decât aceea a celorlalte arte; acestea nu exprimă decât umbra, pe când ea vorbeşte despre fiinţă. Şi deoarece voinţa care se obiectivează atât în Idee cât şi în muzică este aceeaşi, deşi în mod diferit în fiecare dintre ele, trebuie să existe nu o asemănare directă, dar totuşi un paralelism,o analogie între muzică şi idei, ale căror fenomene multiple şi imperfecte formează lumea vizibilă [29].

Lumea fenomenală şi muzica sunt expresii ale aceluiaşi lucru, iar acesta reprezintă unicul intermediar al analogiei lor. Muzica nu e o reproducere a fenomenului, ci ea exprimă 

ceea ce este metafizic în lumea fizică, lucrul însuşi al fiecărui fenomen [30].

Obiectul muzicii este însăşi voinţa, ea nu trebuie să copieze realitatea pentru că ceea ce exprimă prin intermediul sunetelor este 

fiinţa, esenţa lumii, pe scurt, ceea ce înţelegem prin conceptul de voinţă, pentru că voinţa este cea mai vizibilă manifestare a acesteia [31].

[23] Victor Giuleanu, Victor Iusceanu, Tratat de Teorie a Muzicii, vol. 1, Editura Muzicala a Uniunii Compozitorilor din R. P. R., Bucureşti, 1963, p. 50
[24] Corneliu Dan Georgescu, „Studiul arhetipurilor musicale”, in Studii de muzicologie, vol. XX, Editura Muzicala, Bucureşti, 1987, p. 64.
[25] Zoltan Sztupar, Simboluri ale muzicii sacre, Editura Excelsior Art, Timisoara, 2008, p. 68
[26] Artur Schopenhauer, Lumea ca vointa si reprezentare, vol. I, Editura Moldova, Iasi, p. 276
[27] Ibid., p. 277
[28] Id.
[29] Ibid., p. 278
[30] Ibid., p. 283
[31] Ibid., p. 285

Adriana Bun

este masterand in cadrul Facultatii de Istorie si Filosofie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca.

DE ACELAŞI AUTOR

    document.write(„”);

Toate articolele acestui autor

*
Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022 Curs de formare in psihoterapie psihanalitica & Curs de formare in consiliere psihologica psihodinamica – inscrieri 2022
Tags: Arteautor: Adriana Bunpsihanaliză şi muzicărubrică: Atenţie se interpretează!rubrică: În atenţie

  Şi pentru că tot sunteţi aici…

...va solicităm sprijinul, dragă cititoare, dragă cititorule. Audiența noastră a crescut foarte mult, cu deosebire în ultima vreme. Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o publicație online unică, din câte cunoaștem, prin profil editorial, format și continuitate. Din 2007, am publicat mii de articole, eseuri, interviuri, știri, corespondențe și transmisiuni de la evenimente locale, naționale și internaționale, recenzii și cronici, anchete, sinteze și dosare, pictoriale, sondaje, opinii și comentarii - scrise, video, audio și grafice, de psihanaliză și psihoterapie de varii orientări, de psihiatrie, psihologie și dezvoltare personală, dar și sociale, educaţionale şi comunitare, pentru drepturile omului şi nediscriminare, culturale, literare și artistice, istorice și filosofice. Realizarea lor a presupus, cale de mulți ani, o muncă enormă, uneori „la foc continuu” ori „în direct”, consacrând nopți, weekend-uri și vacanțe. Au fost necesare felurite resurse, implicare și bani, toate în regim de voluntariat.

Faptul că ne citiți și că reveniți mereu ne încurajează și ne arată că suntem pe drumul bun. Ca publicație de tip magazin independentă editorial, nefinanţată, apărând într-o piață media vastă și cu mari resurse, avem nevoie de susținerea dv. pentru a face mai departe jurnalism psi de calitate. Fiecare contribuție de la dv., mai mare sau mai mică, este foarte importantă pentru a putea continua.
 Susţineţi Cafe Gradiva cu 1 euro sau mai mult - durează doar un minut. Vă mulţumim! 

Sustine Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este un magazin online de psihologie, psihoterapie, psihanaliză şi psihiatrie şi cu deschidere spre sfera artistică şi culturală, educaţională, socială şi a proiectelor comunitare.

Citeşte şi

Privatizarea linistea psihanaliza
Societate

Privatizarea normalităţii: linişte pentru bogaţi, zgomote pentru săraci?

by Dorin-Liviu Bîtfoi
9 februarie 2021
Hitler necrofil plictisitor Erich Fromm
Psi

De ce Hitler era plictisitor

by Erich Fromm
5 decembrie 2020
coronavirus forte de ordine omnipotenta psihanaliza
Societate

Întoarcerea miliţistului: Carantina ca traumă, pandemia exceselor şi „instituţiile de forţă” ale statului

by Dorin-Liviu Bîtfoi
23 decembrie 2020
Load More
Next Post
Boris Buden: Traducerea culturală. De ce e importantă şi de unde să înceapă

Boris Buden: Traducerea culturală. De ce e importantă şi de unde să înceapă

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Termeni şi condiţii şi Acord de confidenţialitate.

Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică Curs de formare în psihoterapie psihanalitică & Curs de formare în consiliere psihologică psihodinamică

Primeşte Cafe Gradiva pe email

Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva! Scrie la Cafe Gradiva!

Ca la carte

John Bowlby despre tendinta de patologizare si trairea doliului
Cafe Gradiva

John Bowlby despre tendinta de patologizare si trairea doliului

22 noiembrie 2020
Psihanalista Alice Miller
Psihanaliză

Psihanalista Alice Miller despre clivare, refulare şi „aşteptările corpului”

17 decembrie 2021
Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva! Promovaţi-vă evenimentele la Cafe Gradiva!

Terapeuţi

psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov

Psihoterapeut Gabriela Tudor Popescu în Braşov, Carpaţilor 13

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Dorin Bîtfoi în Bucureşti, sector 3

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti

Psihoterapeut Alexa Bîtfoi în Bucureşti, sector 4

13 aprilie 2022
Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa

Psihoterapeut Alina Neagoe în Constanţa, Traian 70

13 aprilie 2022
Cafe Gradiva

Cafe Gradiva - Cultură, societate, psihoterapie este o revistă magazin online de psihoterapie, psihanaliză, psihologie şi psihiatrie, cu interese în sfera culturală şi artistică, socială, educaţională şi comunitară.

Urmăreşte-ne

Caută terapeut

Psihologi | Braşov | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi | Braşov | Bucureşti | Sector 3 | Sector 4 | Constanţa | Psihoterapeuţi psihanalişti | Bucureşti | Sector 4 | Constanţa

Psihologi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihologi la telefon | Psihoterapeuţi online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi la telefon | Psihoterapeuţi psihanalişti online | Skype | WhatsApp | Zoom | Psihoterapeuţi psihanalişti la telefon

Primeşte Cafe Gradiva pe email

  • Despre
  • Autori
  • Termeni şi condiţii
  • Acord de confidenţialitate
  • Cookies
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

No Result
View All Result
  • Ştiri
  • Evenimente
  • Gradiva Podcast
  • Cauta terapeut
  • Terapeut? Înscrie-te!
  • Scrie la noi
  • Promovează
  • Newsletter
  • Contact

© 2020 Cafe Gradiva - Pshanaliza, psihoterapie, psihiatrie, psihologie.

Utilizăm module cookie pentru a vă asigura că beneficiați de cea mai bună experiență pe site-ul nostru. Mai mult aici.