In procesul de crestere si maturizare copiii adreseaza multe intrebari adultilor. Fie ca acestea exprima dorinta de explorare a mediului si cunoastere a copilului, fie ca semnifica ceva ce are legatura cu lumea interna a micutului, e bine sa avem in vedere faptul ca mesajul copiilor catre adult este adesea incifrat si presupune o descifrare. Voi elabora aceasta afirmatie printr-un exemplu concludent:
Desi tatal ii ofera o cifra plauzibila care sa raspunda direct intrebarii fiului sau, acesta din urma continua cu intrebarile, fiind curios sa afle numarul copiilor abandonati din Africa. Apoi e preocupat sa stie numarul copiilor abandonati din SUA, Asia, din intreaga lume. Tudor nu mai contenea cu intrebarile privind abandonul unor copii. Tatal, dandu-si seama, in cele din urma, ca baiatul e preocupat nu neaparat de o problema sociala, ci de una personala, ii ofera un raspuns care sa vina in intampinarea nelinistii fiului. Tatal intelege ca, dincolo de simpatia lui Tudor pentru copiii parasiti din intreaga lume, sta insasi teama de a nu fi si el abandonat asemenea altor micuti. Astfel, parintele oglindeste preocuparea baiatului si il asigura ca el nu va fi parasit:
Esti ingrijorat de faptul ca si tu ai putea fi abandonat intr-o zi, asa cum fac unii parinti cu copiii lor. Fii linistit, mama ta si cu mine nu te vom abandona. Iar daca vreodata o sa te mai gandesti la asta, te rog sa-mi spui. Vreau sa te ajut sa nu-ti mai faci griji.
Alexa Plescaneste psiholog. |
DE ACELASI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.