– Florăreaso, de ce vinzi trandafiri?
– Pentru bani…
– Dar poţi oare cumpăra cu aceşti bani ceva mai frumos decât trandafirii?
Era iraniancă; avea cincisprezece ani şi lucra într-o florărie. Abia îndrăzneam să o privesc, căci mă tulbura, şi nu voiam cu nici un preţ să observe – stupidă mândrie de băietan care vrea să pară bărbat.
Cu toate acestea într-o zi, hotărât să o impresionez, am recitat, foarte iute, un scurt poem persan (am fost un pic ridicol, azi o recunosc). Prea timid ca să observ efectul, am plecat imediat. Atunci când, câteva săptămâni mai târziu, m-am întors la mica mea florăreasă cu ochii mari şi negri, ea dispăruse.
Au rămas doar visele.
Traducere de D. L. Bîtfoi
 Roland Jaccardeste scriitor. Nihilist, a fost un apropiat al lui Cioran şi Louise Brooks. A scris mult despre psihanaliză. Trăieşte la Paris. |
DE ACELAŞI AUTOR
Toate articolele acestui autor
Subscrieţi la Cafe Gradiva
Primiţi în flux sau email evenimentele, ideile şi interpretările cu sens.
