De ce grupul?

A doua prezentare a conferintei de sambata a fost sustinuta de psihanalistul Rene Kaes, care a vorbit despre rolul dispozitivului grupal in situatiile in care dispozitivul individual este limitat. Asa cum in 1923 cura individuala a aparut pentru a face accesibile si tratabile procesele si formatiunile care nu erau accesibile altfel, travaliul psihanalitic de grup a aparut pentru a oferi acces catre procesele psihice inaccesibile altfel.

Kaes a amintit de dificultatea analistului de a primi in sine obiectul transferential al pacientului psihotic (asa cum l-a descris J. Derida) si de posibilitatea difractiei acestuia in grup. Doua intrebari s-au nascut: una care a reluat ceea ce se intreba si Didier Anzieu intr-un articol, ce poate si ce nu poate grupul si a doua, care sunt consecintele extinderii campului psihanalizei.

A definit grupul ca un domeniu de cunoastere al psihanalizei, de structurare a subiectului si ca un camp de expresie specifica a inconstientului. Este locul unei realitati psihice inconstiente specifice, ceea ce face posibila existenta unui psyche grupal si de asemenea al unui travaliu dublu al exigentei, atat al pulsiunii (intrapsihic), cat si al legaturii (intersubiectiv). Piera Aulagnier a descris grupul ca un ansamblu unde subiectul se poate naste si poate deveni.

Psihanaliza studiaza trei modalitati de existenta ale grupului: grupul intern, grupul real si grupul artificial. Natura obiectelor transferentiale dintr-un grup este diferita de miscarile transfero-contratransferentiale din cura. A explicat ca realitatea psihica care se opune realitatii materiale, dar se articuleaza cu ea (mai ales in ceea ce priveste dimensiunile corporalitatii), are o consistenta si o rezistenta (nu se modifica in travaliu de transformare fara a opune rezistenta) si nu se construieste doar pe axa pulsiunii, ci si prin legaturi intersubiective (se sprijina pe pulsiunea celuilalt si Freud aminteste lucrul acesta cand scrie despre momentul alaptarii si despre mitul hoardei primitive, intuind un psyche grupal).

Exista trei spatii ale realitatii psihice: un spatiu specific subiectului (intrapsihic), un spatiu specific legaturii (intre subiecti) si un spatiu grupal (cu o realitate specifica). Ele interfereaza, au o pozitie dinamica si conflictuala, dar co-exista. Din aceste reflectii a luat nastere ceea ce se numeste Aparat Psihic Grupal, un model ergonomic care produce o transformare in travaliul psihic.

Kaes a incheiat reluand articolul lui Freud, „Un copil este batut” si regandindu-l prin intermediul reintrepretarii lui Laplanche, care implica trecerea de la oedipian la rivalitar, de la Oedip la Antigona si include rezonanta fantasmatica, fantasma secundara, scena originara, diferentierea sexelor etc.

A reamintit de nivelul meta de care a vorbit cu o seara inainte si a numit gandirea acestor situatii o metapsihologie de al treilea tip.

Discutanta acestei prezentari a fost psihanalistul Claudine Vacheret, profesor emerit al Universitatii Lyon 2, care a subliniat inca o data importanta descoperirii aparatului psihic grupal, descoperire considerata o revolutie stiintifica, un noua paradigma de gandire, un nou model. A adaugat ca lantul asociativ grupal vine in sprijinul unui preconstient care nu mai poate functiona in cazul unui traumatism si pacientul nu mai poate elabora individual. Atunci cand transferul prin depozit (transfer par dépôt) nu mai poate fi primit doar de analist, ci este necesara difractia in grup. Atunci cand interpretarea nu mai functioneaza pentru ca exista o reprimare puternica a afectelor si nu se pot verbaliza, cand pacientul nu mai poate raspunde la intrebarea „ce simtiti?”. A mai amintit de importanta grupului care utilizeaza medierea (asa cum este Photolanguage, de exemplu) pentru a remobiliza afectul cu ajutorul imaginilor.